Conflictul ruso-ucrainian între emoție și rațiune - Ziarul de Maramures

Conflictul ruso-ucrainian între emoție și rațiune

Ca să fie pace în lume, trebuie ca popoarele să trăiască în pace. Pentru ca popoarele să trăiască în pace, oraşele nu trebuie să se ridice unele împotriva altora. Pentru a fi pace în orase, vecinii trebuie să se înţeleagă. Ca să fie pace între vecini, trebuie ca armonia să domnească în familie. Ca să fie pace în casă, trebuie s-o găseşti în propria inima (Lao Tse)

Europa este cuprinsă de un val emotional uriaș, generat de agresiunea militară a armatei Federației Ruse. 75 de ani de stabilitate relativă a fost anulată de tendințele imperialismului și militarismului rusesc. În era internetului și a social media, suntem asaltați de informații diverse, în marea lor majoritate propagandă și manipulare, controlată de ambele părți.

NATO nu vrea să se desființeze, devenind instrumentul de presiune al Statelor Unite, de fapt al administrațiilor succesive care vor să-și prezerve rolul de lider mondial și unic decident în problemele de geo-politică ale întregii lumi. Deși este considerată de analiști ca fiind cea mai mare economie a lumii, SUA este aproape îngenunchiată de datoriile externe, devenind în ultimii 50 de ani o economie bolnavă și datoare, amenințând prin decizii și poziții de forță tocmai stabilitatea economică mondială.

Pentru cei care acceptă că rațiunea trebuie să primeze emoției le reamintesc că în urma conflictului militar din Kosovo, în anul 1999, Consiliul European a acceptat ideea că „Uniunea trebuie să aibă capacitatea de acțiune autonomă, susținută de forțe militare credibile, mijloacele de a decide să le folosească și disponibilitatea de a răspunde unor crize internaționale fără a fi necesară asistența NATO”. Ei bine cu toate că au fost derulate mai multe proiecte majore, inclusive Procesul „Helsinki Headline Goal”, Uniunea Europeană nu are nici astăzi o capacitate proprie de apărare a granițelor sale, apelând la NATO, care nu este decât exponentul militarismului american, liderul de facto și contributorul major al bugetului alianței. Deși s-a dorit nu s-a reușit, liderii țărilor europene fiind mai interesați de prezervarea dependenței și avantajelor aduse de comerțul cu Statele Unite ale Americii, decât de independența și suvernatitatea sa efectivă și reală.

Astăzi, instituțiile Uniunii Europene, de cele mai multe ori conduse de politicieni recilați sau ejectați din propriile țări, se află în fața unor solicitări de natură a anula conservatorismul și prudența manifestate în istoria sa, inclusiv crezul pionierilor formării sale, crez care menționa ca scop existența unei Europe pașnice, unite și prospere. Cei 8 președinți de state care susțin aderarea imediată și în regim de urgență sunt foste țări comuniste, nici una din marile democrații vestice membre UE ne fiind de acord cu un precedent periculos. De fapt, întreaga lume se confruntă cu o criză politică și administrativă majoră, cu instituții nemodernizate și cantonate în cutumele mijlocului de secol XX.

Ce ar trebui făcut? O reformare majoră a Organizației Națiunilor Unite, anularea discriminării perpetuate în cadrul Consiliului de Securitate ONU, acel stat în stat, care dă drept de veto celor 5 țări considerate superputeri, doar pentru faptul că la momentul luării deciziei aveau putere nucleară. Componența Consiliului de Securitate ar trebui să fie rotativă și reprezentativă pentru toate continentele, cu un interval rezonabil de funcționare având drept de vot egal, iar deciziile luate să fie consensuale.

Ce urmează? O criză politică, economică și socială profundă, pe care o vor resimții popoarele lumii, nu liderii politici, oligarhii sau miliardarii. Bursele se clatină iar economia mondială fragmentată de interese partinice, deja afectată de criza pandemică, va intra într-o criză profundă. Nu știu dacă in următorii 10 ani vom vorbi în engleza americană, rusă sau chineză. Mă tem doar că ne îndreptăm spre o catastrofă umanitară, care va grăbi prăbușirea civilizației, înainte de a fi lociți de un asteroid sau de mânia lui Dumnezeu .
Rusia și Ucraina trebuie să negocieze pacea și oprirea războiului, altfel, Ucraina și posibil Europa, vor deveni poligon de testare al industriei mondiale de armament.În vremurile noastre nimeni nu dă nimic pe gratis Ucrainei, toate facturile se vor deconta la un moment dat iar consecințele sunt periculoase. Rușii trebuie să scape de V.V. Putin, prin voința lor proprie, o înfrângere militară a Rusiei putând dezechilibra fragila stabilitate a lumii, dând apă la moară Chinei, Iranului, Pakistanului și Coreei de Nord.
Nu uitati…

Pe timp de pace, copiii îşi înmormântează părinţii; războiul răstoarnă ordinea firească şi face ca părinţii să-şi inmormânteze copiii. (Herodot)

Lasă un comentariu

error: Conținut protejat !!