De aproape un an, președintele Ucrainei se adresează parlamentelor țărilor dezvoltate, direct sau prin prezența sa fizică, solicitând nu doar sprijin moral și condamnarea agresiunii ci și ajutor militar în războiul cu Moscova.
Pe fondul unei emoții firești, Uniunea Europeană și Statele Unite au alimentat, de fapt continuă să o facă, logistica militară a Kievului trimițând miliarde de dolari și euro, în armament, tehnică de război, carburanți și alte bunuri. Majoritatea oamenilor credeau că sunt donații de susținere, în fond sunt împrumuturi pe care Ucraina va trebui să le restituie din resursele proprii sau din posibilele despăgubiri obținute de la Rusia.
România s-a supus obligațiilor reieșite din condiția de țară membră a Uniunii Europene și a NATO, în condițiile în care este expusă direct ca țară riverană Ucrainei. Alianța Nord Atlantică a trimis trupe multinaționale în România și au preluat comanda flancului estic, umilind nația română care se vede sub comandă NATO.
Mai mult, granițele românești au fost tranzitate în ultimele 11 luni de peste 3 milioane de ucrainieni din care aproximativ 80 de mii au ales să rămâna ca refugiați în țara noastră, în timp ce alți 90 mii au rămas în Republica Moldova, țară care este dependentă de ajutorul economic, energetic și logistic al României. Un gest de solidaritate, e drept că pe bani europeni, care ar fi trebuit să contribuie la demersurile privind aderarea la Spațiul Schenghen. Dar nu s-a întâmplat așa pentru că vocea cancelarului austriac a fost mai puternică decât a liderilor Uniunii Europene, României fiindu-i trântită ușa în nas, cu un dispreț suveran ce ține de practicile imperiale ale Austriei.
Iar recompensa pentru deschiderea granițelor, susținerea politică și umanitară din partea României a constat într-o palmă uriașă primită prin adoptarea noii legi a minorităților de către Parlamentul Ucrainei, lege care vrea să dezbrace de cetățenie peste 400 de mii de români, a treia minoritate natională dupa ucrainieni și ruși. Ucraina se vrea membră a Uniunii Europene dar încalcă principiile comunitare de bază recurgând la o formă de epurare morală a naționalităților care conlocuiesc în teritoriul ucrainian și la harțuire religioasă prin punerea sub presiune a clerului ortodox român, prin percheziționarea lacașelor de cult. Cum este posibil așa ceva și de ce nu reacționează dur Guvernul, Președintele și Uniunea Europeană care ar trebui să atragă atenția președintelui Zelenski că robinetele se pot închide și în vest, nu numai în est iar asta ar culmina cu îngenunchierea Ucrainei pentru foarte mulți ani.
Mă uit la vecinul meu de stradă, ucrainian refugiat din calea războiului cu familia și copiii, locuind cu chirie într-o casă plătită de statul român. Nu discutăm politică în rarele ocazii când ne întâlnim pentru că nu știe limba română și nu vreau să-l fac să se simtă jenat. Nu l-am întrebat, puteam să o fac în engleză, de ce a fugit cu familia în loc să se înroleze în armata Ucrainei, nici dacă știe cine sunt Pavel Diavoliuc, Ion Fartușneac sau Ion Zaeț, câțiva din zecile de tineri români morți la datorie, înrolați ca soldați ca să apere o țară care astăzi îi refuză, considerându-i ca fiind ”moldoveni” și nu români.
Aș vrea doar să înțelegeți că sunt un creștin agnostic care s-a săturat să tot întoarcă celălalt obraz când cineva îi trage o palmă.
Marea tragedie a vieții e că îmbătrânim prea devreme și devenim înțelepți prea târziu. (Benjamin Franklin)
