În lume există 77 milioane de bogați, ceea ce reprezintă 1% din populația planetei, în timp ce peste 5,2 miliarde de oameni, adică 66% din populația globului sunt săraci. Ce înseamnă să fii bogat? Diferă de pragul de țară dar este unanim acceptat că cei care au un venit lunar între 40 si 140 de mii de dolari sunt considerați bogați. Mai există și cei considerați foarte săraci, familii care supraviețuiesc cu 2,5 dolari pe zi, grup care reprezintă aproape 16% din populația lumii.
Dar ce legătură are bogăția sau sărăcia cu politica? Are. Pentru că o majoritate covârșitoare a celor care intră în politică o fac pentru putere, bani, relații, femei, sinecuri sau alte avantaje sociale. Sociologii spun că un individ care are o profesie și efectuează o activitate socială utilă cu ale cărui venituri duce un trai decent, nu intră în politică. De ce ar face-o când viața înseamnă și altceva decât minciună, hoție, parazitism și mizerie morală, stări de fapt care duc la bogăția visată, condiție asociată cu boli și teama de a nu deveni locatar la Gherla, Aiud, Poarta Albă sau Tăuții de Sus.
În fauna românească numită zoopolitikon, a apărut după anul 2000 specia Homo Erectus Imbecilus, prin transformarea timidă a comunistului cu față umană din anii ‘90 în capitalistul fals onest și ca urmare a invaziei tehnocrate în politică, o adevărată năvala a gulerelor albe, aurii, gri și a pseudo-intelectualilor cu studii la fabricile de licențe private. Ei, cei menționați, sunt categoria socială vinovată de marasmul românesc actual dar și exodul milioanelor de români. O haită mizerabilă și incompetentă care conduce țara, într-o alternanță absolut stupidă și non-doctrinară, spre derapajul continuu în decor. Și o fac prin aservire financiară și politică, curvăsărai și promiscuitate mondenă, plus o slugărnicie totală față de occident și valorile sale decadente.
Printre ei se evidențiază prin tupeu și nesimțire, subclasa politicianului infailibil. Individul care se consideră perfect, desăvârșit, fără cusur, uneori chiar mesianic sau chiar un trimis al lui Dumnezeu pe pământ. Cu un strat de spoială occidentală, zece anglicisme pronunțate aproximativ corect, una sau două licențe de rang și prestigiu CUN, Goldiș sau Bogdan Vodă, un masterat aranjat cu un decan flămând și pedofil, statut la care asortează o soție trofeu și musai un pluton de saltimbaci care îi dau limbi în dos… zilnic, cântându-i ode de preamărire jenante și penibile.
Infailibilul nu este comunistul bătrân reciclat, incapabil să conducă pe vremuri o secție de construcții metalice. Nici cel care s-a vrut antrepenor fără știință, îngropat in datorii și falimentar notoriu. El este genialul tâmpit infiltrat într-un partid de lichele, ajuns dând din coate ministeriabil chiar în domeniul unde are zero performanță. Nu, INFAILIBILUL este din generația lupilor tineri, mai mult sau mai puțin școliți, având cultură de internet, diplome inexistente sau ascunse prin arhive mucegăite și cv-uri cosmetizate de specialiști în PR. Tineri corigenți și repetenți la liceu dar premianți la școala vieții, acești exponenți perfecți loviți de mediocritate cronică au valorificat șansa de a fi pus mâna pe un calculator, dotat spre norocul lor cu google, facebook, twitter, sau alte programe de social media.
Așa s-a ajuns în România ca oameni care cred că Rozanov este atacant la Dinamo Moscova, Koneffke portar la Bayern, Fuentes fundaș la Real Madrid iar Luis Borges noul căpitan al selecționatei argentiniene s-au strecurat printre ”seniorii” flatulenți și demenți, adormiți pe scaunele parlamentare sau de partid, invadând administrațiile locale, primării, ”județenele” și deconcentratele din sistemul politizat al statului. Timizi la început, tăcuți ca râmele, cu cornetele acustice ciulite, potlogarii politici și-au inventat performanțe inexistente, aburcându-se pe boul chiorean transformat în Mercedes.
Cât este de periculos politicianul infailibil? Enorm, în creștere cu fiecare pas făcut în ierarhia politică, mai ales dacă accede spre tronuri și demnități celeste. Ce este de făcut cu el? Într-o țară normală, presa și cetățeanul l-ar trimite să-și ia bacalaureatul pe bune…sau să rânească grajdul primarului semianalfabet și fălos din satul de origine.
”Deoarece nicio lege nu este perfectă, nu se poate guverna bine cu legi imperfecte.” (Victor Martin)
Somogyi Attila
