În 1990 ne-am trezit că am răsturnat un sistem fără să avem ce să punem în loc. O tranziție către democrație, printr-un soi de comunism cu față umană era inacceptabil. Căci bărboșii, actorii colaboraționiști, hipioții, securiștii trădători și alte soiuri de lepre voiau o schimbare totală. Imediată și mai ales violentă, pentru aș ascunde urmele mizeriei morale. Graba, care a fost speculată de un grup malefic care a pus mâna pe sute de dosare, documente care mai stau și astăzi, la baza șantajării și ținerii sub control a unor personaje importante sau a urmașilor acestora. Nimeni, cu atât mai puțin justiția, nu poate sparge monopolul de trei decenii al grupului Măgureanu&co. Nici acum și nici în viitor…

Odată barat drumul oamenilor competenți, capabili și morali spre putere, clica obscură ce conduce România a lăsat drum liber mediocrităților și obedienților din clasa nevertebratelor bipede. Printre acești indivizi aparținând subregnului metazoarelor, specie fără coloană vertebrală, se află majoritatea politicienilor de top. Indivizi precum Marcel Ciolacu, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Cătălin Drulă, George Simion sau Diana Șoșoacă s-au cățărat, cu permisiunea tacită a adevăraților lideri, în vârful puterii într-o societatea abulică dominată de analfabetism funcțional și imbecilitate cronică.

Paradoxal, în timp ce politicienii occidentali au studii politice la Harvard, Oxford, Cambridge, Sorbona, Écoles des Sciences politiques sau Institutul Internațional din Geneva, liderii români sunt absolvenți ai Universității Ecologice, Româno-Americane, Bogdan Vodă, Hyperion sau Tibiscus și neaparat al studiilor postuniversitare la SNSPA sau Academia SRI. Cu cv-urile umplute cu masterate, doctorate și alte licențe fără valoare reală, cumpărabile pe piața facultăților private sau obscure.

În plus, pentru a completa profilul politicianul de conjunctură, de sorginte rurală și IQ-ul din două cifre, marea majoritate a celor care ocupă funcții de conducere politice, administrative sau politizate, suferă de erostratism, o maladie specifică bolnavilor psihici constând într-un amestec de răutate, amoralitate și vanitate. Iar dintre cele trei vicii, cea mai proeminentă este vanitatea, adică orgoliul de a pretinde că ești cineva, când de fapt ești un zero barat. Vanitatea lor este atât de mare încât ai senzația că sunt niște mutanți rezultați din erori genetice, acumulate în ultimii treizeci de ani și incompatibile cu realitatea.

Politicianul vanitos este o specie balcano-fanariotă, deseori obeză, de cele mai multe ori nebărbierită (modă lansată de un icon LGBT), ridicol îmbrăcată, cu chelie și tatuaje mai mult sau mai puțin vizibile, pensat și rujat, cu pantaloni slim și care nu a reușit să se evidențieze prin performanțe profesionale sau alte lucruri pozitive dar care afișează un orgoliu imposibil de cuprins în propria piele, avid să-și asigure un loc în istorie sau în memoria colectivă. Nu oricum, ci prin săvârșirea unor fapte abominabile. Cum ar fi: umilirea poporului, degradarea socială, trădarea nației, stagnarea economică, alungarea românilor.

Indivizii menționați sunt extrem de periculoși, indiferent unde se află pe scala puterii. De la directorul de școală la ministrul agramat, de la cârciumarul evazionist la universitarul semidoct strecurat prin sistem, de la funcționarul din primărie la primarul corupt sau președintele de județeană opincar.

România are numeroase personalități care sunt respectate pe plan internațional dar marginalizate acasă. Și cum nimeni nu este profet în țara lui, aceste valori reale au fost izolate sau excluse din circuitul public, nația continuând același parcurs penibil care ne situează la periferia lumii civilizate, cu lideri bâlbăiți sau analfabeți politic.

Dacă facem un exercițiu de imaginație, oare putem să comparăm ca posibili președinți în 2024, pe prof. univ. dr. academician Ioan-Aurel Pop cu Marcel Ciolacu absolvent la fără frecvență a cursurilor de trei luni de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative? Ori pe gen(r) Nicolae Ciucă cu gen. lt ing. cosmonaut Dumitru Prunariu sau poate pe George Simion – fost lider al Grupării ”Noii Golani” cu judecătorul și diplomatul Cristian Diaconescu?

Dacă vom permite ca loazele vanitoase și nevertebrate, îmbogățite prin hoție, minciună și manipulare să ajungă anul acesta în prima funcție din stat, atunci ne merităm soarta și condiția de slugi supuse la porțile Schenghenului!

Nu uitați….

”Doar cei săraci pot fi cu adevărat generoşi. Cei bogaţi dăruiesc din plictiseală sau din vanitate.” (Ion Cristofor)

Somogyi Attila