Autorităţile americane s-au angajat luni să revizuiască documentele din ancheta privind atacurile din 11 septembrie 2001 care ar putea fi declasificate, o cerere recurentă a unor familii, care îi reproşează preşedintelui american Joe Biden că nu îşi ţine promisiunile de transparenţă în acest caz, relatează AFP, titrat de Agerpres.
Într-un document trimis luni magistraţilor din New York, FBI explică că a ”decis să reexamineze” prerogativa invocată în trecut de a nu dezvălui anumite documente sensibile pentru a ”identifica informaţii suplimentare care ar putea fi făcute publice”.
Poliţia federală adaugă că ”va face publice aceste informaţii treptat şi cât mai repede posibil”.
Acest angajament al FBI face parte dintr-o bătălie judiciară purtată de familiile victimelor din 11 septembrie împotriva Arabiei Saudite şi a altor state pe care le acuză de complicitate. În timpul acestor proceduri, guvernele americane succesive au invocat secretul de stat pentru a nu publica anumite documente.
Preşedintele Joe Biden a indicat într-un comunicat că ”salută” această decizie de a reexamina clasificarea anumitor documente.
”După cum am promis în timpul campaniei mele, administraţia mea se angajează să asigure cel mai mare grad legal de transparenţă şi să respecte regulile riguroase adoptate (în timpul mandatului preşedintelui Barack Obama) cu privire la invocarea secretului de stat”, a afirmat el.
Subiectul este sensibil întrucât Statele Unite se pregătesc să comemoreze 20 de ani de la atacurile asupra turnurilor gemene de la World Trade Center şi a Pentagonului, cu o ceremonie la New York la care va fi prezent şi preşedintele Joe Biden.
La sfârşitul săptămânii trecute, familiile victimelor, supravieţuitorii atentatelor şi membrii echipelor de salvare au publicat o scrisoare prin care se anunţa că preşedintele democrat nu va fi ”binevenit” la ceremonie dacă ”nu îşi va ţine promisiunea”.
Scrisoarea solicită publicarea tuturor documentelor relevante, potrivit semnatarilor, pentru implicarea Arabiei Saudite în atacuri. Scrisoarea a fost semnată de aproximativ 1.700 de persoane, potrivit presei americane. Anunţul de luni a fost primit cu un anumit scepticism, notează
