Deşertul Atacama, situat în nordul statului sud-american Chile şi considerat unul dintre cele mai aride din lume, a fost acoperit încă o dată de un covor de flori în nuanţe de mov şi galben, la jumătatea lunii octombrie, odată cu sosirea primăverii australe, informează AFP și Agerpres.
Acest „laborator natural” studiat de numeroşi oameni de ştiinţă este un ecosistem complex şi fragil, care, în funcţie de cantităţile foarte reduse de precipitaţii care cad în regiunea Copiapo, situată la 800 de kilometri nord de Santiago de Chile, se colorează dintr-o dată schimbând nuanţa de ocru a nisipului său.
Secretul acestui fenomen neregulat, spune Andrea Loaiza, profesoară de biologie la Universitatea La Serena, constă în acele seminţe „adormite” şi ascunse sub nisip, care pot să supravieţuiască timp de decenii în aşteptarea unei cantităţi minime de apă pentru a germina, apoi pentru a înflori.
„Când există o anumită cantitate de precipitaţii, estimată la circa 15 mililitri cubi, se declanşează germinarea”, iar această parte din Atacama devine „deşertul înflorit”.
Mecanismele „deşertului înflorit” rămân încă puţin înţelese. Se ştie că El Nino, fenomenul climatologic care atinge coastele pacifice ale Americii de Sud, aduce ploile necesare pentru germinarea bulbilor şi a rizomilor, care pot să rămână timp de decenii în stare latentă. Ecosistemul deşertului chilian poate să pară „lipsit de viaţă”, a explicat Andrea Loaiza, fiind însă un ecosistem viu, dar totuşi „foarte fragil” şi „orice perturbare poate să îl dezechilibreze”.
„Este vorba despre ecosisteme unice în lume, în care plantele trebuie să adopte o serie de strategii foarte speciale pentru a supravieţui. Vorbim despre milioane de ani de evoluţie în medii extreme, care ne oferă informaţii pentru a le înţelege mai bine şi care ne învaţă să ne adaptăm”, a adăugat aceeaşi specialistă.
În acest „laborator natural”, geneticianul agronom Andres Zurita studiază tehnicile de supravieţuire ale acelor specii florale. „Pentru a ne adapta la un scenariu de criză climatică, trebuie să înţelegem procesele naturale”, a explicat el.
