Urăsc social media. Această mizerabilă egalizare între categorii sociale, femei și bărbați, tineri și bătrâni. Valorile fundamentale ale umanității au fost aruncate la gunoi, principiile morale sunt negate iar viața devine tot mai mult o ”afacere”. Căci, ori de câte ori postează Maria sau Ioan pe Facebook, înjurând un senator sau un primar, lingușind un analfabet funcțional din zona hip hop sau ridicând în slăvi holograma georgesciană, cineva câștigă bani.
Pentru că social media este doar un univers virtual format din rețele sociale, forumuri, bloguri, site-uri de video sharing, aplicatii mobile și universul „Metavers”, în esență o comunicare bidirectionala care are ca punct final obtinerea unui câștig financiar imediat.
Social media clamează o egalitate ipotetică, conceptul democrației reale, prin intermediul căruia poți spune ce vrei și cum vrei. Oricui și fără să suporți consecințe. De fapt, Facebook și celelalte instrumente virtuale sunt mijloace de manipulare și control care pot declanșa anarhia reală, dacă interesele o cer. Nici un om aflat într-o demnitate publică, nici un partid, ONG, club de sport sau cult religios nu pot mobiliza o masă imensă de oameni, incitați și violenți, habotnici și motivați, precum social media. Fapt posibil doar în societățile unde există o stare de nemulțumire, antisistemică și de ură aproape generalizată, în special împotriva clasei politice singura vinovată de haosul și degradarea morală a României.
De ce clasa politică? Pentru că ei fac legile ca parlamentari și iau decizii administrative ca miniștri și primari. Ori…libertatea individului în democrația funcțională este garantată de calitatea politicienilor si a funcționarilor din administrație. Care trebuie să servească poporul și nu să-l umilească, mintă, dezinformeze sau împovăreze cu taxe și impozite. Sigur, statul nu are bani proprii, el funcționând prin banii plătiți de cetățean și companii. Problema fundamentală este ce se întâmplă cu banii? Iar statul funcționează prost dacă marea majoritate a politicienilor sunt fie incompetenți, fie corupți. Sau amândouă. România nu va funcționa bine atâta timp cât o clasă politică mediocră, formată din absolvenți la ”privată”, uzine de diplome sau fabrici de licențe desemnează guvernul, liderii instituțiilor centrale, magistrații, șefii instituțiilor deconcentrate, șefii poliției și ai jandarmeriei, directorul de la cadastru, directorii de ocoale silvice, etc…
Refuz să mai interacționez pe social media, în special pe Facebook-ul devenit o latrină publică abjectă! Iar politicienii care visează să-și găsească gloria și susținerea pe social media, merită cu prisosință să fie umiliți, jigniți și flagelați de analfabeții care scriu agramat ca răspuns la postările lor politice. Eu aș interzice postările politice și administrative pe social media, reducând aceste fabrici de făcut bani la niște spații virtuale care să promoveze manifestările mondene. Politicienii pot exista și fără selfiuri, poze, clipuri sau texte în care prezintă în mod aberant și repetativ, o normalitate ce ar trebui să fie firească. Faptul că muncesc…
Scoși de pe Facebook, Tik Tok, Instagram sau alte platforme imbecile, politicienii ar fi obligați să coboare între oameni. Să comunice direct și nu prin texte făcute de interpuși, să se uite în ochii concetățenilor, eventual să-i mintă în față…dacă au curajul. Căci valoarea unui om, politician sau actor, scriitor sau gunoier nu trebuie evaluată și cuantificată pe social media. Faptele contează, capacitatea de a vorbi, asculta și înțelege ce vor oamenii din comunitatea pe care o reprezintă. Iar acest fapt este posibil doar dacă coboară fizic din înălțimea pozițiilor efemer ocupate, în toată frumusețea sau urâțenia lor…obezi sau suplii, buhăiți sau botoxați, nebărbieriți sau epilați, mirosind a mizerie morală sau Absolue.
Credți că o vor face? Cu siguranță nu…în nici un caz până pot apărea pe facebook sau tik tok, pozați sau filmați din unghiuri favorabile, imagini fotoshopate în care nu sunt atât de vizibile destrăbălarea și decadența în care trăiesc…
”Când o să renunţăm la aroganţa de a ne pretinde atotştiutori asupra semenului nostru?” (Ileana Vulpescu)
Somogyi Attila