Acum trei ani, în 25 februarie 2022, scriam: Ucraina nu este o putere economică sau militară, nici un actor important pe scena politică europeană, este doar o țară cu o populație semnificativă, care a traversat perioade dificile lungi, în toată existența-i statală. Cât despre actualul conflict militar, el putea fi evitat dacă liderii Ucrainei și comunitatea internațională ar fi acționat din timp, contracarând eficient tendințele hegemonice ale dictatorului rus.
După trei ani de război, singura observație în plus ar fi aceea că Ucraina a rezistat fără a fi ocupată teritorial datorită curajului și determinării militare, ajutorului financiar, umanitar dar mai ales militar, primit de la blocul anti-rusesc. În nici un caz datorită calităților organizatorice și personalității președintelui în funcție, comediantul care din actor de film s-a metarmofozat în politician și justițiar, pentru ca în final să-și aroge merite de strateg militar, comandant suprem, ambasador unic și personaj mesianic cu sarcina de a salva lumea . Nu se știe exact de cine…Putin, Ji, Kim sau….?
În 24 februarie 2025, Ucraina pierduse 20% din teritoriul național, 70% din capacitatea energetică, 8 milioane de ucrainieni relocați, alte 8 milioane care au emigrat, 80 mii de morți și 400 mii de răniți. Fără ca Putin să câștige ceva concret. Și totuși, Ucraina a bulversat stabilitatea Europei, s-a căciulit pentru arme și bani din Canada până în Australia și din Vietnam până în Țara de Foc, a amplificat recesiunea economică și echilibrul politico-social, anulând ultima fărâmă de credibilitate a comunității internaționale.
Tot acum 3 ani, menționam: ” Potrivit Cartei sale, Organizația Națiunilor Unite are misiunea de a asigura „pacea mondială”, „respectarea drepturilor omului”, „cooperarea internațională” și „respectarea dreptului internațional”, prin Consiliul de Securitate al ONU care trebuie sa asigure menținerea păcii și securității în state. În timp ce alte instituții ale Națiunilor Unite pot face doar recomandări statelor membre, Consiliul de Securitate ia decizii obligatorii, numite rezoluții, pe care statele membre trebuie să le accepte, în baza articolului 25 al Cartei . Doar că ONU a devenit o organizație anacronica, cantonată legislativ în perioada anilor 50, ai secolului XX, reforma solicitată de liderii săi fiind anulată sau frânată de marile puteri ale lumii, state cu drept de veto, precum Rusia, Statele Unite și China.”
Unde a dus ambiția personajului mic, supărat și egocentric care se crede un Ghinghis Han modern? Țara e distrusă, îndatorată financiar, în război cu Rusia- cea mai mare țară din lume, cu prieteni puternici, susținută de BRIC, încurajată de China, India și de toate celelalte țări care urăsc Statele Unite ale Americii. Știți acea țară celebră pentru simulacrul de democrație, rai în care imigranții latino sunt deportați, negrii sunt hărțuiți, asiaticii exploatați, arabii închiși la Gitmo.
Viitorul este sumbru, căci un dilimac narcisist, a amețit prin manipulare alegătorul american de bun simț, obținând un al doilea mandat prezidențial la vârsta când majoritatea bărbaților au sondă urinară, stimulator cardiac, hemoroizi, asistentă personală și tratament paletiv. Cu o morgă de Old Shatterhand și aliură de presupus octogenar viril, Donald J. Trump s-a înconjurat în birou oval cu o gașcă de oportuniști care fac ce vreau, spun ce vreau dar mai ales calcă în picioare, marele vis american clădit prin muncă, inteligență, moralitate și onoare. Incapabil să mai confirme statutul de taur comunal american, Trump s-a asociat cu niște personaje cunoscute pentru inconstanță și cu tulburări autiste, geniali în a stoarce bani miliardarilor tâmpiți care pun botul să investească, crezând că vor apuca să-și bea cafeaua pe Lună și să -și ia prânzul pe Marte, pentru a ajunge la timp, la spectacolul de seară de la Metropolitanul newyorkez.
Oare nu vă miră că de la instalarea la Casa Albă, marele președintele potent, activ și plin de vitalitate, nu mai este văzut decât semnând ordine prezidențiale în Biroul Oval și debitând tâmpenii la conferințele de presă? De ce și-a trimis buldogii să sperie turma amorfă a Uniunii Europene, manipulată de pechinezul maidanez? Care a fost misiunea vicelui irlandezo-scoțian, celebru pentru tinerețea sa în sărăcie, dependență de droguri și cultura apalachiană, cel care spunea, acum patru ani, că „Sunt un tip ‘niciodată Trump’. Nu l-am plăcut niciodată”. „Doamne, ce idiot!Mi se pare reprobabil și cinic”? Cum de a ajuns Vance să-i lingă ciorapii lui Trump, mai abitir ca unui sultan otoman? Este oare o întâmplare că secretarul de stat, al doilea om al cabinetului, este un cubano-american, șefa de cabinet o ”fecioară de ghiață” iar ministru al sătătății un Kennedy septuagenar, democrat cu convingeri republicane și zero pricepere în actul medical?
Donald J. Trump a jignit inacceptabil Europa, începând negocieri de pace cu Rusia și Putin. D.J. Trump îi urăște pe arabi, disprețuiește pe chinezi, tolerează pe negri și latino dar mai mult decât atât, întreaga sa viață a fost un șir de manifestări misoginiste. Ați uitat că în opinia octogenarului prezidențial, femeile sunt doar niște consumabile care trebuie apucate, folosite brutal, exploatate la maximum, scuturate bine, crăcănate și mai apoi lepădate într-un taxiu mirosind a vomă și rahat? Acest om nu va negocia, ca partener egal, cu divele Europei, nici cu gnade dame Ursula sau onorevole presidente Roberta. Malacului obosit îi plac prospăturile lipsite de inhibiții și rețineri, gata oricând să presteze total, pentru personaje zaharisite și libidinoase, dar cu cheag la pungă și nepoți potenți.
Mă tem că ambiția prostească a micuțului maramoi, rigiditatea comunitară germano-italiană și neimplicarea comunității internaționale, vor permite marelui alb decrepit de la Washington să bată palma cu keghebistul gomflat, Rusia luând oblasturile, SUA bogătiile minerale, în timp ce Uniunea Europeană va fi ocupată în a căuta primul șef al comisiei din superba familie a LGBT-știlor, care să conducă viitoarele brigăzi de militari neinstruiți dar curcubeu, în fața invaziei chineze…
“Nu îți fie niciodată teamă să ridici vocea pentru onestitate, adevăr și compansiune împotrivă nedreptății, minciunii și lăcomiei…” (William Faulkner)
Somogyi Attila
