Suntem teribili în felul cum ne lăsăm manipulați de pseudo-personalități și mass media aservită financiar și politic.
O țară a paradoxurilor în care ai voie cu adevărat să vorbești liber doar pe internet, posibil ascuns în spatele unui cont fals, prilej de a sodomiza pe cine și cum vrei, fără a suporta nici un fel de consecințe.
După treizeci de ani de presupusă libertate singurul domeniu în care am evoluat cu certitudine este cel al comunicării publice, presa print ajunsă în terapie internsivă fiind subliminal înlocuită de cea online și găselnița numită social media. Oare de ce nu înțelegem că este imperios nevoie sa facem diferența între nevoia de a fi la zi cu noutățile și nevoia obsesiv-compulsivă de a fi acolo. Pe social media, în spațiul nereglementat și iluzoriu dominat de violență, obscenitate, populism și politicianism deșănțat.
România este condusă de ceva timp pe facebook, invenție care l-a făcut miliardar pe Mark Zuckerberg și echipa, gașcă ce își umflă conturile cu fiecare like sau deschidere a instrumentului universal de manipulare și îndobitocire. De la președinte și premier până la nea Ion Prostăveanu din satul Fututa, județul Prahova, milioane de români trăiesc zi de zi doar pentru a posta pe social media tot felul de bazaconii nefolositoare sau hilare. Cerșind like-uri, inimioare sau GIF-uri de la fauna mediocră ce cuprinde toate speciile sociale, de la profesorul universitar de la ”privată” și până la profesionista de pe centurile orășănești.
În ultimele zile presa, social media, pseudo formatorii de opinie și râmătorii bolnavi de turcofobie și alodoxafobie au abandonat temele precum inflația, ratele bancare, scumpirile la alimente, prețul scândurii de un țol și destinațiile de vacanță ”trendy” pentru a dezgropa problema iredentismului maghiar și inerția statului român amorțit. Iar noul subiect de ură națională a devenit Katalin Éva Novák, mamă a trei copii cu un aspect de gospodină modernă, o femeie obișnuită nesiliconată sau botoxată, cea mai tânără dar și prima femeie președinte al…atenție ”dușmanului istoric” de la frontiera vestică.
Chiar și obiectiv fiind apar câteva întrebări firești și presante despre atitudinea ei privind universalitatea maghiarimii sau controversata problemă a Transilvaniei, retrocedările nemeșești sau despre cât a fost de privată vizita ei în Romnânia. Am fi preferat să vină în convoi VIP cu antemergător și trupe antitero, cu o agendă de întâlniri oficiale și poate o vizită la cimitirul de pe Valea Uzului? Nu știu și sincer nici nu mă interesează ce a băsădit cu Bella Bacsi agramatul udemerist, dacă a mâncat paprikas ori gulyas sau dacă evenimentul de la Alba Iulia a fost pregătit special pentru noul președinte al Ungariei.
Ceea ce mă frământă profund este că sub aparența unei consensualități europene fade, ambele suntem țări membre UE, vechea problemă națională există în stare latentă și așteaptă să iasă la iveală, ca temă de scandal și ură seculară. Un gând periculos care mă duce la conflictul ruso-ucrainian pornit de la faptul că Boris Alekseïevich nu se mai înțelegea cu cumătrul Vassili Sevciuc, dacă vodca Smirnoff este mai tare ca vodca Nemiroff.
Nu tot ceea ce este înfruntat poate fi schimbat, dar nimic nu poate fi schimbat până nu este înfruntat. James Baldwin