Locuitorii din Minneapolis au respins ideea unei reforme radicale a poliţiei oraşului, la aproape un an şi jumătate după ce afro-americanul George Floyd a murit asfixiat sub genunchiul unui poliţist alb, ceea ce a dus la manifestaţii masive în întreaga lume, relatează AFP, titrat de Agerpres.

După moartea în mai 2020 a bărbatului de 46 de ani, în Minneapolis şi în alte oraşe din SUA au apărut numeroase apeluri la „destructurarea poliţiei”.

Aproape un an şi jumătate mai târziu, alegătorii din această metropolă, aflată în centrul marilor manifestaţii antirasiste din vara lui 2020, au fost chemaţi la urne să spună dacă doresc „înlocuirea serviciilor de poliţie cu servicii de securitate publică”, ce ar urma să pună accentul în mai mare măsură pe prevenirea criminalităţii.

Peste 56% dintre locuitorii acestui mare oraş din statul Minnesota au votat împotrivă. Primarul democrat din Minneapolis, Jacob Frey, care candidează pentru un nou mandat, s-a opus propunerii de reformă şi a salutat rezultatul votului.

„Avem nevoie de o schimbare profundă şi structurală a menţinerii ordinii în America”, le-a spus Frey susţinătorilor, conform Washington Post. „În acelaşi timp, trebuie să ne asigurăm că poliţiştii lucrează direct cu comunitatea, pentru a ne garanta securitatea”, a precizat el.

Dacă măsura ar fi fost adoptată, puterile departamentului de poliţie ar fi fost stabilite de primar şi consiliul local şi ar fi fost alocate mai multe resurse pentru recrutarea de lucrători psihosociali. În aprilie, Departamentul de Justiţie a anunţat o anchetă asupra poliţiei din Minneapolis pentru a stabili dacă aceasta a folosit sistematic forţa excesivă şi dacă „s-a angajat într-un model sau o practică de menţinere a ordinii neconstituţională sau ilegală”.