În urmă cu câțiva ani am fost invitată la o televiziune locală, la o emisiune. Am realizat, moderat multe emisiuni medicale, dar nici una nu m-a marcat ca aceea despre care vreau să vă povestesc acum.
Eram în post și tema emisiunii era aparent una banală pentru mine, mai făcusem emisiuni în perioada posturilor în care s-a discutat despre ce, cum, cât si cine mănâncă sau nu mănâncă în post. Eram doi invitați în platou, un preot și un medic, discuția a început ușor, cu răspunsul calm al părintelui la întrebarea ,,ce recomandări face biserica în post,, … mă pregateam și eu de răspunsul la întrebare și în minte mi se derulau toate studiile medicale citite … factori de risc … studiul epidemiologic Framingham… și brusc am avut o revelație: ce știe omul de mii de ani a dovedit începând cu anii 40 și încă cercetează, medicina modernă!
Cred că toți suntem de acord că recomandările pe care le fac preoții în perioadele de post sunt vechi de când lumea! Ne sunt atât de cunoscute, încât le-am putea recita și în somn! În primul rând ne ,,curățăm,, spiritual – gândim pozitiv, uităm de patimă și pizmă, ne liniștim, apoi ne ,,curățăm,, trupește – nu mâncăm carne, în anumite zile putem mânca pește, alimentație doar cu legume, fructe și apă, nu fumăm, nu consumăm alcool, și doar în anumite zile este permis un pahar cu vin roșu, dacă suntem bolnavi nu exagerăm cu postul, iar copiii, sufletele pure ale planetei, nu trebuie să postească.
Inclusiv perioadele din an, în care sunt plasate calendaristic perioadele de post, sunt bine alese, de parcă, în urmă cu mii de ani, omul știa că primăvara aduce cu ea plante bogate în fier, vara alimentația axată pe fructe suplimentează nevoia de hidratare, toamna ne pune în cămară legume bogate în fibre vegetale, și iarna ne ține fără mișcare, deci bine ar fi să nici nu exagerăm cu tentațiile momentului cârnați, slănină decât în zi de sărbătoare.
Ce spun medicii?
Un nivel crescut de LDL şi/sau scăzut de HDL (ce ar avea un rol protector) este factorul central în iniţierea şi propagarea plăcii de aterom (ateroscleroza este factorul determinant al bolii ischemice coronariene – angina pectorală, infarct miocardic, insuficiență cardiacă, moarte subită sau accident vascular sau arteriopatii cronice etc). Colesterolul ,,rău,, sau LDL – colesterolul provine din alimente care au un conținut ridicat de grăsimi animale saturate, carbohidrați sau dulciuri. Colesterolul ,,bun,, sau HDL – colesterolul provine din consumul de lipide de origine vegetală (ulei de măsline, nuci, semințe) sau pește care este bogat în acizi grași Omega – 3 (exemplu de pește bun: ton, somon, macrou). Consumul de fibre vegetale scade nivelul colesterolului total!
Este bine să consumi cât mai multe fibre solubile, ca de exemplu: cereale integrale, ovăz, tărâțe de ovăz, mere, banane, portocale, pere, prune, linte, mazăre, fasole, varză, conopidă, brocoli etc. Sunt cercetări de prin anul 1981 care arată că prin consumarea unei căni de tărâţe de ovăz zilnic (regim bogat în fibre) scade cu 20% colesterolul şi respectiv mortalitatea cardiovasculară. Asocierea cu vegetale şi grăsimi polinesaturate măreşte efectul. Dacă se adaugă exerciţiul fizic, reducerea fumatului, sării, alcoolului, dulciurilor concentrate, rezultatele pot fi spectaculoase.
Extraordinar!!! Adică omul știe de când a apărut pe planetă ce să mănânce ca să-și țină inima sănătoasă, și-a și planificat un calendar anual, vechi de mii de ani, în care își propune să adopte o anumită alimentație, și în evoluția lui pe planetă, ajunge în epoca modernă, epocă în care se consideră ca și specie ca fiind cel ,,mai inteligent și mai evoluat,, și inventează E-urile cancerigene și mâncarea fast food? Ha, ha, ha … bună evoluție!!!
Consumul moderat de vin roșu reduce riscul de declanșare a maladiilor cardiovasculare. ,,Paradoxul francez,, a primit multe explicații ștințifice în ultimii ani, numeroase studii medicale explicând mecanismul molecular prin care se explică protecția oferită de polifenolii din vin. Aha! Vezi că-i bun vinul, să-i spună cineva si la nevastă-mea! Dar paharul poate fi și carafă, și vinul de Cicârlau este bun? … V-ați și gândit la un stoc de 50 litri, așa-i? Atenție! … zice ,,moderat,, nu ,,abuziv,, și ,,francez,, , nu ,,mioritic,,!
Măsurile de combatere ale stresului cronic, factor de risc cardiovascular, implică activități relaxante, ore de odihnă … cam plictisitoare recomandări în epoca vitezei, epoca informațiilor care vin tăvălug spre creierul nostru, în fiecare zi!
Combaterea sedentarismului, factor de risc cardiovascular, implică mișcare aerobă, minim 30 minute/zi, teoria celor 10.000 de pași … hai, serios!? Păi mi-am luat mașină să-mi cresc viteza de deplasare pe planetă, și medicii mă trimit la pas?
În loc de concluzie …
Mă opresc aici! Mă opresc cu speranța că undeva, în 2100, 2200 … cănd vom termina ca și specie cu centralizarea incidenței bolilor cu risc vital, undeva în vreun neuron se va activa o amintire ancestrală despre ,,știu, vreau, mă strădui să rămân sănătos,,.
Stilul de viață și alegerile pe care le facem, cum ar fi fumatul și lipsa activității fizice, influențează riscul de boli de inimă, atât în cazul bărbaților, cât și al femeilor. Deși femeile mai tinere au un risc mai mic de boli de inimă decât bărbații, după menopauză diferențele dispar, iar riscul devine aproape la fel de mare pentru ambele sexe. Estrogenul, hormonul sexual feminin principal, are un efect pozitiv asupra tensiunii arteriale și al colesterolului, al cărui rol este extrem de important în sănătatea inimii. Să fie oare, acest efect protectiv al estrogenului, un gest divin, un semn al Creatorului, ca femeia să aibă timp suficient să-și crească, să-și educe copiii, să-i protejeze până ajung adulți și se pot descurca singuri? … o protecție pe care femeia modernă, în goana ei după egalitatea între sexe, o sabotează prin alimentație nesănătoasă, stres, suprapondere, sedentarism, fumat, alcool …
