Peste 90% dintre toate cazurile de diabet zaharat sunt de fapt de tip 2, apar o dată cu înaintarea în vârstă și au la bază rezistența la insulină. Profilaxia sau prevenirea este singura metodă, la ora actuală, în măsură să oprească apariţia bolii. Măsurile de prevenire îşi au rostul nu numai înainte de apariţia bolii, motiv pentru care măsuri profilactice vor fi recomandate și după declanşarea bolii pentru evitarea complicaţiilor.
Cum nu se cunoaște cauza diabetului de tip 1 (necesită insulină și apare cel mai frecvent la tineri), nu putem vorbi nici de prevenție a bolii, dar putem vorbi de prevenirea complicațiilor și în acest tip de diabet. În cazul diabetului de tip 2 se cunosc factorii care favorizează instalarea bolii: cazuri anterioare de diabet în familie, vârsta avansată, rasa, obezitatea, inactivitatea fizică. Predispoziția genetică, rasa și îmbătrânirea sunt factori de risc asupra carora nu se poate interveni, în timp ce stilul de viață face parte din categoria factorilor de risc modificabili.
Cel mai important factor de risc diabetogen este ereditatea. Nu se moşteneşte boala ca atare, ci predispoziţia la boală.
Pentru ca să se transforme în boală, predispoziţia are nevoie de concursul altor factori de risc diabetogen: supraalimentaţie, sedentarism etc. Cei aflaţi în această situaţie vor trebui să ducă o viaţă raţională, să nu se îngraşe, să nu abuzeze de dulciuri şi să se prezinte la control medical periodic pentru a fi descoperită boala în stadii precoce.
Prevenirea şi tratarea obezităţii este una din cele mai importante metode de stopare a apariţiei diabetului zaharat. Poti modifica alimentația întrucât o dietă hipercalorică duce la obezitate și insulinorezistență. De asemenea, sedentarismul poate fi evitat și este recomandat să profiți de orice moment liber pentru a face puțină mișcare: urcă sau coboară pe scări, nu cu liftul; mergi pe jos și nu cu autobuzul; plimbă-te prin încăpere când vorbești la telefon; redu timpul petrecut la televizor sau calculator.
Naşterea unui copil cu greutatea peste 4.000 g arată că mama este predispusă la diabet. Menţinerea greutăţii normale, evitarea dulciurilor şi a infecţiilor pancreatotrope, le pot feri de îmbolnăvire.
Infecţii pancreatotrope (hepatita epidemică, parotidita epidemică, pneumonia, scarlatina, gripa şi unele viroze) sau unele boli de ficat (hepatite cronice, litiaze biliare) pot declanşa diabet dacă în evoluţia lor apare o complicaţie la nivelul pancreasului. Regimul alimentar nu va mai fi bogat în dulciuri ca în trecut (siropuri, zahăr, miere, dulceaţă, prăjituri), ci va fi bogat în lapte, brânză proaspătă, carne slabă, fructe sau sucuri de fructe.
Cei care își identifică unul sau mai mulți factori de risc expuși mai sus se vor prezenta periodic la consultațiile preventive efectuate de medicul de familie. Cu ocazia acestor consultații se va măsura glicemia în sânge, se va calcula indicele masei corporale (IMC), se va măsura circumferința abdominală etc, și se va realiza consilierea pacienților cu risc sporit de diabet zaharat tip 2.
Diabetul zaharat este o boală periculoasă prin complicațiile acute (come), cronice (afectează inima, creierul, rinichii, vasele de sânge, rădacinile nervoase periferice, ochii) și infecțioase. Reducerea riscului de a dezvolta complicațiile diabetului poate fi realizată prin: controlul periodic al glicemiei și menținerea la o valoare cât mai apropiată de normal prin alimentație optimă; administrarea unor doze mici de aspirină, la indicația medicului, pentru a preveni infarctul miocardic sau accidentele vasculare cerebrale sau a obstrucțiilor arteriale periferice; controlul medicamentos al tensiunii arteriale și al nivelului crescut al colesterolului, dacă este cazul, și doar cu recomandarea medicului; examen oftalmologic periodic; îngrijirea atentă a picioarelor; oprirea fumatului.
