Oamenii cu adevărat inteligenți, educați și decenți, se amestecă greu în politică. Ce să cauți în cel mai toxic mediu posibil dacă ai o familie, o cariera, o locuință și nu ai ambiții sau tendințe oneroase în viață? Întrebați pe orice politician, cu mai mult de un mandat, de ce a intrat în viața publică și mai ales, de ce continuă să candideze și să aspire la funcții publice, mai ales că nu este mulțumit de rezultatele muncii sale individuale sau colective.
Va începe să debiteze clișee verbale despre datoria față de părinți, comunitate, Dumnezeu, despre gratitudine și respect, nevoia de a da înapoi deși nu a primit nimic de la oamenii pe care îi disprețuiește. De fapt, realitatea a dovedit că majoritatea celor care sunt în politică vor putere, influență și bani. Puterea de a ocupa demnități sau funcții publice deși nu meriți nici măcar postul unui gunoier, influență pentru a-i aranja și recompensa cu sinecuri pe cei din tribul sau din cercul de apropiați care te slugăresc și evident bani, cât mai mulți bani. Bani albi, verzi, gri, negrii, roșii sau monede virtuale, mijloc prin care poți să cumperi o casă nesimțit de mare, o mașină obscen de scumpă, țoale de firmă care să acopere fizicul afectat de obezitate și alcoolism și neaparat, o țiitoare mereu dispusă la tăvăleală care să nu fie cicălitoare, enervantă sau revendicativă. Ca și nevasta de acasă care-ți spală chiloții murdari!
Nu așa sunt politicienii noștri din ultimii ani? Nu au derapat, majoritatea dintre ei, după ce au ajuns în funcții sau demnități publice? Avem exemple în jurul nostru dar nu îi amintesc din silă și dispreț. Senatori și deputați, divorțați sau adulterini, dotați cu amante de București sau din zona loco, ființe pragmatice care prestează tehnicile moderne de alcov dar și kama sutra, în funcție de subvenția pe care o virează ”excelența” pe cardul gold sau de platină. Dar atenție, Doamne ferește să-ți pierzi mandatul, să intri în atenția autorităților penale, să apari în presă ca păcătos, să te scapi la o beție cruntă din week-end sau să vorbești în somn cu nevasta lângă tine. Imediat ești izolat, ostracizat, declarat persona non grata și exclus din comunitatea silfidelor blonde, brune, roșcate, anorexice, voluptoase, mignione sau înalte, faună din categoria Mariei Magdalena, populație pe care o găsești în localurile de lux, petrecerile cu fițe, la ski sau spa ori în birourile instituțiilor publice.
Mă întreb dacă nu le va arde obrazul de rușine, când o să apară public, curând, spunând băimăreanului că …totul ”va fi bine” doar dacă este ales el. Nu universitarul gerontocrat, dănțăușul sindicalist cu pedigree-ul pătat, papagalul cârnățar, minoritarul abuzat sau săgeata flămândă a mafiei imobiliare. Încă se mai negociază, ilegal…la lumina zilei în birourile instituțiilor de stat unde nu se face politică …nu-i așa, dar și legal după căderea serii, în localurile cu nume anglicizate prin separeuri sau sălii ascunse de vulg. Deocamdată se dansează tangou dar sunt planificate și ore pentru învârtita, bătuta, brâulețul și în final roata moroșenească.
O bufniță cu memorie de cucuvaie, mi-a șoptit la ceas de seară că se fac și desfac înțelegeri, pe termen scurt și mediu, zmeii sunt convinși să devină iepuri iar balaurii rozătoare. Teșcherele pline se plimbă prin oraș, au loc întâlniri furișate pe terasele centrale, au plecat spre Capitală pachete și bunuri cu scopul de a cumpăra firmanele domnești. Echipele de troli sunt gata de acțiune iar pe piața intermercato a jurnaliștilor de vânzare, prețurile se ofertează în euro.
Vom trăi și vom vedea, dar oare ce se va întâmpla dacă românii nu ies la vot?
”Viața este o manipulare zilnică constantă.”
Somogyi Attila