Vernisajul expoziției va avea loc joi, 10 aprilie 2025 de la ora 17:00, în sala de expoziții temporare a Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», strada 1 Mai nr. 8.
Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» anunța deschiderea expoziției personale a artistului Felix Aftene, intitulată Noi și ele, o privire asupra lumii animalelor. Această expoziție itinerantă a fost prezentată anterior la Muzeul Național de Artă al României (Muzeul Colecțiilor de Artă, București 2021) și la Muzeul Național Brukenthal (Cabinetul de Cartografie, Sibiu 2022), iar în această primăvară ajunge la Baia Mare, unde poate fi vizitată în perioada 10 aprilie – 1 iunie 2025.
Artist prolific și profund implicat în viața artistică contemporană, Felix Aftene, care trăiește și lucrează la Iași, propune prin această expoziție o examinare a relației dintre om și animal – o temă recurentă în creația sa, dar abordată aici cu o intensitate și o profunzime aparte. Fiecare lucrare este concepută ca o poveste autonomă, un „punct culminant” vizual, născut dintr-un melanj de amintiri, reflecții și observații contemporane.
Punctul de plecare al proiectului a fost o vizită a artistului, în urmă cu mai mulți ani, la Muzeul de Istorie Naturală din Iași (astăzi închis). Acolo, Felix Aftene a descoperit cu melancolie că multe dintre speciile conservate în vitrinele muzeului nu mai există în prezent. Această revelație a coincis cu nașterea primei sale fiice, generând o meditatie profundă asupra dispariției speciilor, a fragilității lumii naturale și a responsabilității umane în general. În 2014, artistul a realizat un performance în acel spațiu, documentat video, care a marcat începutul unui demers artistic de lungă durată.
Deși poate fi ușor asociată cu direcțiile ecologiste din arta contemporană, expoziția nu este un manifest ecologist, ci o propunere de dialog vizual. Artistul nu caută să impună o morală, ci deschide un spațiu de reflecție în care propriile amintiri – din copilărie, din viața de familie, din interacțiuni autentice cu animalele – devin pretextul unei explorări comune.
„Am crescut cu poveștile spuse de bunicul meu, care se refereau la animalele din gospodărie. Erau parte din familie. Îmi amintesc un episod cu un cocoș pe care îl iubeam foarte mult și care, toamna, a fost sacrificat. A fost o lecție despre ceea ce înseamnă ‘sacrificiul’, spusă cu respect, nu cu cruzime. Relația cu animalele e mai profundă decât ne dăm seama, iar în cercetarea mea artistică am simțit nevoia să mă întorc acolo”, mărturisește artistul.
Copilăria, instinctul ludic, memoria afectivă, dar și întrebările esențiale legate de coexistență, responsabilitate și empatie definesc această expoziție, în care omul apare în multiple ipostaze: prieten, vânător, protector, observator.
