Senatorul AUR Maramures, Costache Chertif, a sustinut o declaratie politică la tribuna Senatului României prin care a tras un semnal de alarmă legat de drepturile pacientilor si modificările propuse de CNAS pe care parlamentarul le consideră periculoase și care daca vor fi implementate, acestea riscă să limiteze accesul pacienților la serviciile medicale furnizate de sectorul privat.

Declaratia politică a senatorului AUR, Costache Chertif. Titlu: Dreptul pacientului de a alege nu poate fi confiscat de CNAS

”Casa Națională de Asigurări de Sănătate a lansat una dintre cele mai controversate și periculoase inițiative din domeniul sănătății din ultimii ani. Sub pretextul unei reorganizări administrative și al unei pretinse eficientizări a cheltuirii fondurilor publice, CNAS propune modificări care riscă să limiteze accesul pacienților la serviciile medicale furnizate de sectorul privat și să îi împingă forțat către unitățile medicale de stat.

Problema fundamentală a acestui proiect este că nu pornește de la nevoile pacientului, ci de la o logică birocratică și statistică. Studiile și analizele realizate asupra proiectului arată clar că metodologia propusă nu măsoară timpul real de acces la tratament, nu evaluează listele de așteptare, nu urmărește continuitatea îngrijirii medicale, nu analizează experiența pacientului și nu măsoară rezultatele clinice. Cu alte cuvinte, nu măsoară exact ceea ce ar trebui să conteze într-un sistem de sănătate: dacă pacientul primește la timp tratamentul de care are nevoie.

România nu suferă de un exces de capacitate medicală. România suferă de un deficit de acces la servicii medicale. În aceste condiții, orice măsură care reduce utilizarea capacităților deja existente reprezintă o gravă eroare de politică publică.

Astăzi, sectorul privat, care cuprinde peste 60% în domeniul sănătății, furnizează majoritatea serviciilor medicale în numeroase domenii esențiale: medicina de familie, ambulatoriul de specialitate, laboratoarele de analize, imagistica medicală și numeroase servicii paraclinice. Investițiile realizate de operatorii privați în infrastructură și tehnologie se ridică la sute de milioane de euro și contribuie decisiv la reducerea presiunii asupra sistemului public.

Limitarea accesului la această capacitate medicală nu înseamnă eficientizare. Înseamnă reducerea artificială a capacității efective a sistemului sanitar românesc.

Consecințele sunt previzibile: creșterea listelor de așteptare, întârzierea investigațiilor, întârzierea diagnosticului și întârzierea tratamentului. Pentru bolnavii oncologici, cardiaci sau neurologici, asemenea întârzieri pot face diferența dintre viață și moarte. Organizațiile reprezentative ale furnizorilor de servicii medicale au avertizat deja că proiectul CNAS riscă să întârzie tratamentele și să reducă șansele de supraviețuire ale pacienților.

Mai grav, proiectul creează premisele unui monopol funcțional al furnizorilor publici pentru programele finanțate din contribuțiile tuturor asiguraților. Toți românii plătesc aceleași contribuții la sănătate, însă noua abordare riscă să transforme libertatea de alegere într-un privilegiu rezervat doar celor care își permit să plătească suplimentar din propriul buzunar. Acest lucru este profund injust și discriminatoriu.

Principiul corect este simplu: banii trebuie să urmeze pacientul. Dacă un serviciu medical este inclus în pachetul de bază și este necesar pentru tratarea unei afecțiuni, el trebuie decontat indiferent dacă este furnizat într-o unitate publică sau într-una privată aflată în contract cu sistemul de asigurări.

De asemenea, dacă există fraude sau decontări nejustificate, acestea trebuie identificate și sancționate punctual. Nu este acceptabil ca milioane de pacienți și mii de furnizori onești să fie penalizați pentru eventualele abateri ale unor cazuri izolate.

Totodată, proiectul ridică serioase semne de întrebare privind legalitatea sa. Specialiștii au arătat că acesta depășește limitele stabilite de legislația în vigoare, a fost elaborat fără o evaluare reală de impact și fără consultarea adecvată a tuturor actorilor implicați.

În loc să construiască un sistem centrat pe pacient, CNAS încearcă să construiască un sistem centrat pe formule administrative. Or, un sistem medical performant nu este acela care demonstrează pe hârtie că are capacitate, ci acela care demonstrează în fiecare zi că pacienții primesc rapid tratamentul de care au nevoie.

Din aceste motive, solicit retragerea imediată a proiectului și reluarea procesului de elaborare pe baza unui dialog real cu organizațiile de pacienți, profesioniștii din sănătate și furnizorii de servicii medicale.

În același timp, consider că președintele CNAS, domnul Horațiu-Remus Moldovan, poartă întreaga responsabilitate pentru promovarea acestei inițiative profund nocive și îi solicit public demisia din funcție.

Dreptul pacientului la sănătate înseamnă acces rapid la diagnostic, acces rapid la tratament și libertatea de a alege. Acest drept nu poate fi confiscat de nicio instituție și de niciun birocrat.”