Exercițiul fizic și bolile cardiovasculare. Ce spun studiile medicale? - Ziarul de Maramures

Exercițiul fizic și bolile cardiovasculare. Ce spun studiile medicale?

Lipsa de antrenament fizic este un predictor puternic de mortalitate cardiovasculară, independent de tensiunea arterială şi de alți factori de risc.

O meta-analiză a unor trialuri randomizate controlate a concluzionat că antrenamentul de rezistentă aerobică dinamică reduce tensiunea arterială sistolică şi diastolică de repaus cu 3,0/2,4 mmHg şi tensiunea ambulatorie din timpul zilei cu 3,3/3,5 mmHg. Reducerea tensiunii arteriale de repaus a fost mai pronunțată la grupul hipertensiv (-6,9/-4,9 mmHg) decât la cel normotensiv (-1,9/-1,6 mmHg). Chiar nivele moderate de exercițiu au scăzut tensiunea arterială iar acest tip de antrenament a redus de asemenea greutatea corporală, grăsimea corporală şi circumferința taliei şi a crescut sensibilitatea la insulină şi nivelurile de HDL-colesterol.

Antrenamentul de rezistență dinamică a scăzut tensiunea arterială de repaus cu 3,5/3,2 mmHg. Astfel, pacienții sedentari vor fi sfătuiți să desfăşoare exerciții de intensitate moderată într-o manieră regulată, de exemplu 30 – 45 de minute pe zi. Tipul de exercițiu trebuie să fie în primul rând activitate fizică de anduranță (mers, jogging, înot) suplimentat cu exerciții de rezistență.

Gradul de evaluare a statusului cardiovascular înaintea antrenamentului va depinde de extinderea exercițiului vizat şi de semnele şi simptomele pacientului, de riscul cardiovascular total şi condițiile clinice asociate. Cu toate acestea, exercițiul izometric intens, cum ar fi ridicarea de greutăți mari, poate avea un efect presor marcat şi ar trebui evitat.

Dacă hipertensiunea este slab controlată exercițiile fizice grele ca şi testarea maximală de efort ar trebui descurajate şi amânate până când tratamentul medicamentos adecvat va fi fost instituit şi tensiunea arterială scăzută.

Lasă un comentariu

error: Conținut protejat !!