Tiranozaurul, cel mai faimos dintre toţi dinozaurii, considerat prădătorul suprem, ar include de fapt trei specii, nu doar pe T. rex, pe baza diferenţelor observate la nivelul coapsei şi dinţilor a zeci de fosile, conform unui grup de cercetători, informează Reuters și Agerpres.

Tyrannosaurus rex (T. rex), care înseamnă „şopârlă-tiran rege”, a fost singura specie din genul Tyrannosaurus recunoscută de când dinozaurul a fost descris pentru prima dată, în 1905. Un gen este o categorie mai extinsă de organisme, ce cuprinde una sau mai multe specii înrudite.

O echipă alcătuită din trei cercetători, condusă de Gregory Paul, paleontolog şi paleoartist independent din Baltimore, a anunţat luni că diferenţele observate în urma analizelor efectuate asupra a aproximativ patruzeci de fosile de Tyrannosaurus justifică recunoaşterea a două specii suplimentare: T. imperator, adică „şopârlă-tiran împărat”, şi T. regina – „şopârlă-tiran regină”.

„După mai bine de un secol în care toate exemplarele au fost plasate într-o singură specie fără ca această chestiune să fie atent examinată, prima şi singura analiză constată că variaţia la Tyrannosaurus este dincolo de normele pentru dinozauri şi este distribuită în timp într-o manieră ce indică faptul că speciaţia darwiniană de la o (specie) la două specii noi a apărut înainte ca extincţia finală a dinozaurilor să întrerupă evoluţia ulterioară”, a spus Gregory Paul.

Tiranozaurul a trăit în vestul Americii de Nord în timpul Cretacicului, la amurgul erei dinozaurilor, înainte ca un asteroid să lovească peninsula Yucatan din Mexic, în urmă cu 66 de milioane de ani, şi să aducă sfârşitul pentru dinozauri.

Gregory Paul şi colegii săi au indicat diferenţe de robusteţe la nivelul coapsei, sau femurului, dar şi diferenţe la numărul de dinţi mici pe vârful maxilarului inferior.

„Este o temere că acest lucru va fi controversat din cauza statutului carismatic al T. rex dar, pe de altă parte, studiul nu ar primi altfel la fel de multă atenţie”, a spus autorul principal al cercetării, publicată în jurnalul Evolutionary Biology.

Cercetătorul nu s-a înşelat în privinţa controverselor. Unii paleontologi, care nu au luat parte la acest studiu, nu au fost de acord cu concluziile sale.

„Pentru mine, această variaţie este foarte mică şi nu reprezintă un indicativ al separării biologice semnificative a speciilor distincte ce pot fi definite pe baza unor diferenţe clare, explicite, consistente”, a declarat paleontologul Steve Brusatte de la Universitatea din Edinburgh.

„Este greu să defineşti o specie, chiar şi pentru animalele de astăzi, iar aceste fosile nu au dovezi genetice care să poată certifica dacă existau populaţii cu adevărat separate. Până când văd dovezi mult mai solide, toţi aceştia rămân tot T. rex pentru mine şi aşa o să le spun în continuare”, a adăugat Brusatte.

Gregory Paul nu a exclus că ar putea fi vorba despre diferenţe dintre indivizi sau dintre masculi şi femele de Tyrannosaurus, însă, în opinia sa, acest lucru este improbabil.

Tiranozaurul avea un cap masiv şi o muşcătură de o putere extraordinară, se deplasa pe două membre inferioare puternice şi avea două membre superioare firave, cu doar două degete. Poate cea mai cunoscută fosilă de Tyrannosaurus este un specimen denumit Sue, de la Field Museum din Chicago, de 12,3 metri lungime şi aproximativ 9 tone. Potrivit noului studiu, Sue nu ar fi fost un T. rex, ci mai degrabă un T. imperator.

Amploarea diferenţelor dintre cele trei specii de tiranozaur propuse de Paul se aseamănă cu cele dintre leu (Panthera leo) şi tigru (Panthera tigris). Leii şi tigrii sunt membri ai aceluiaşi gen, Panthera, însă prezintă suficiente diferenţe ca să fie recunoscute drept ca specii separate.

Paleontologul Thomas Carr de la Colegiul Carthage din Wisconsin, al cărui studiu din 2020 asupra variaţiilor la T. rex nu a identificat nicio dovadă a mai multor specii, se îndoieşte la rândul său de concluziile acestei cercetări.

„Poate că cel mai condamnabil este faptul că autorii nu au putut asocia cele câteva cranii excelente cu vreuna dintre cele trei specii”, a spus el. „Dacă speciile lor sunt valide, atunci ar trebui să se identifice prin mai mult de doar două caracteristici: aproape fiecare detaliu, în special în zona capului, ar trebui să fie diferit”, a adăugat Carr.