Circa 91% din Marea Barieră de Corali din Australia a suferit un episod de „albire” din cauza unui val de căldură prelungit în timpul verii australe, potrivit unui nou raport guvernamental publicat marţi seara, informează AFP și Agerpres.
Din cele 719 recife analizate, 654, adică 91%, prezintă un anumit nivel de albire a coralilor. Este pentru prima dată când cel mai mare recif de corali din lume a fost afectat de o astfel de albire în timpul fenomenului meteorologic La Nina, caracterizat de obicei prin temperaturi anormal de scăzute ale apei.
„Schimbările climatice se intensifică, iar reciful suferă deja consecinţele”, avertizează raportul de monitorizare, care subliniază că acesta este al patrulea episod de „albire” care loveşte reciful din 2016.
Între septembrie 2021 şi martie 2022, autoritatea maritimă a Marii Bariere de Corali, care a publicat studiul, a efectuat studii extinse asupra recifului, aflat în patrimoniul mondial UNESCO. Aceasta a constatat că apele au început să se încălzească la sfârşitul lunii decembrie şi că cele trei zone principale în care se află bariera au fost afectate de acest fenomen, care are ca rezultat decolorarea coralilor din cauza expulzării algelor care le conferă acestora culoarea lor strălucitoare.
Coralii afectaţi rămân în viaţă şi se pot reface în cazul în care condiţiile se ameliorează, însă „cei puternic albiţi au rate de mortalitate mai mari”, se arată în raportul a cărei primă versiune a fost publicată în luna martie.
Raportul a fost dat publicităţii cu zece zile înainte de alegerile federale din Australia din 21 mai, în cadrul cărora politica guvernamentală în materie de schimbări climatice va fi un subiect cheie.
„Chiar dacă este din ce în ce mai frecvent, fenomenul de albire nu este normal şi nu trebuie să-l acceptăm ca pe un fapt de viaţă”, a avertizat Lissa Schindler, activistă la Australian Marine Conservation Society.
În iunie, UNESCO va decide dacă va include Marea Barieră de Corali pe lista siturilor aflate „în pericol”.
Australia a lansat un plan de protecţie a recifului „Reef 2050”, dispunând de fonduri de mai multe miliarde de dolari, după ce, în 2015, ONU a ameninţat că va retrograda statutul Marii Bariere de Corali.
