O echipă de arheologi a descoperit în sud-vestul Rusiei un tezaur format din obiecte din argint, descoperire făcută într-o regiune în care au fost ascunse mai multe astfel de tezaure pentru a nu fi prădate de invadatorii mongoli în secolul al XIII-lea, transmite Live Science, notează Agerpres.
O ciudăţenie a acestei descoperiri constă în faptul că tezaurul ar fi fost îngropat cu cel puţin un secol înainte ca Hoarda de Aur mongolă să ajungă în Rusia.
Tezaurul constă în pandantive, brăţări, inele şi lingouri din argint şi a fost descoperit în cadrul unor săpături arheologice desfăşurate la începutul acestui an în apropiere de Reazan, fosta capitală fortificată a unui cnezat rus ce a fost asediată şi jefuită de mongoli în anul 1237.
Atacul mongolilor a fost deosebit de sângeros, chiar şi pentru „standardele” mongole din acea vreme. Izvoare istorice vorbesc despre faptul că mongolii nu au lăsat niciun supravieţuitor în Reazan, iar arheologii au descoperit aproximativ 100 de victime ale decapitărilor şi mai multe gropi comune în regiune.
Tezaurul a fost descoperit în malul împădurit al unei râpe, la câteva sute de metri distanţă de două mici aşezări medievale. Arheologii au descoperit şi rămăşiţele unui container cilindric realizat probabil din coajă de mesteacăn, în care a fost depozitat iniţial tezaurul, conform unui comunicat al Academiei ruse de Ştiinţe.
Tezaurul include 14 brăţări ornate, şapte inele şi opt „grivne pentru gât” – un tip de pandantiv ce se purta în jurul gâtului şi de la care provine denumirea monedei oficiale ucrainene din ziua de azi – „grivna”. Greutatea tezaurului este de 2,1 kilograme. Bijuteriile sunt lucrate cu măiestrie, iar arheologii sunt de părere că aceste piese au fost acumulate şi transmise din generaţie în generaţie până când au fost îngropate pentru a nu cădea în mâinile mongolilor.
Reazan a fost unul dintre cnezatele ruse din secolul al XI-lea. Centrul său de putere se afla în oraşul cunoscut în prezent drept Vechiul Reazan – la aproximativ 50 de kilometri sud-est de oraşul modern Reazan şi la aproximativ 225 de kilometri sud-vest faţă de Moscova. Cnezatul Reazan se afla la est faţă de celelalte cnezate ruse şi din acest motiv a fost primul care a căzut în faţa invaziei mongole condusă de Batu Han, nepotul lui Ginghis Han.
Mongolii au zdrobit oastea cnezatului Reazan pe câmpul de luptă şi apoi au asediat capitala cnezatului, folosind catapulte pentru a-i distruge fortificaţiile. Apărătorii oraşului au rezistat aproape o săptămână, dar în cele din urmă mongolii au pătruns în oraş şi l-au jefuit, l-au omorât pe cneazul rus şi pe familia acestuia, precum şi pe toţi locuitorii, după care au incendiat întreaga fortăreaţă. Un cronicar rus scria: „nu a mai rămas nimeni care să geamă şi să plângă”.
Hoarda condusă de Batu Han a continuat să atace şi să cucerească şi alte cnezate ruse până la moartea conducătorului mongol în 1255.
Conform arheologilor, ruşii bogaţi din Reazan şi-au îngropat comorile în timpul asediului, pentru a nu cădea în mâinile mongolilor. În regiune au fost descoperite 12 astfel de tezaure, printre care şi celebrul Tezaur din Vechiul Reazan – o colecţie de bijuterii regale ce au fost descoperite întâmplător în secolul al XIX-lea şi care se află în prezent expuse într-o catedrală din apropiere.
Surprinzător este faptul că obiectele din tezaurul nou descoperit par să fi fost ascunse cu aproximativ un secol înainte de invazia mongolă, între sfârşitul secolului al XI-lea şi începutul secolului al XII-lea. Arheologii sunt de părere că stilul acestor bijuterii, precum şi fragmentele ceramice descoperite în apropierea tezaurului, arată că aceste obiecte datează cu mult înaintea invaziei mongole.
„Acest tezaur este în mod clar mai vechi decât Tezaurul din Vechiul Reazan şi include bijuterii create prin tehnici mai simple şi în modalităţi mai arhaice”, conform comunicatului Academiei ruse. „Studii ulterioare ale obiectelor din tezaur, precum şi a tehnicii de manufactură şi a aliajelor metalice folosite ne vor ajuta să înţelegem mai multe despre istoria timpurie a Vechiului Reazan şi probabil vor dezvălui şi contextul istoric în care acest tezaur a fost ascuns”, se afirmă în comunicatul Academiei ruse.
