Alimentația si rolul ei în producerea bolilor

În ultimele decenii a crescut într-un ritm alarmant frecvenţa bolilor cronice care sunt în strânsă legatură cu obiceiurile noastre alimentare. Numeroase studii medicale, realizate în decurs de zeci de ani, au adus cunoştinţe temeinice despre cauzele, mecanismul şi rolul factorilor nutritivi în geneza multor boli.

Mai jos am să încerc să punctez în procente importanţa problemei alimentaţiei omului normal, cu caracter profilactic (preventiv), precum şi a alimentaţiei omului bolnav.

Mortalitatea prin boli cardiovasculare ocupă astăzi primul loc în lume (50-54% – în ţara noastră 46%). Diabetul se dublează la fiecare 10-15 ani. Toate acestea justifică interesul faţă de alimentaţie şi dietetică. Alături de alți factori de risc (sedentarism, fumat, stres) şi în strânsă corelaţie cu aceştia, alimentaţia neraţională şi corolarul acesteia, bolile de nutriţie (diabetul zaharat, obezitatea, dizlipidemiile) contribuie la mortalitatea crescută.

Faţă de frecvenţa de 0,5% înainte de al doilea război mondial, astăzi diabetul înregistrează o frecvenţă de 4-8%. Faţă de un diabetic cunoscut există cel puţin 1-2 diabetici ignoraţi. Dimensiunea problemei creşte dacă se are în vedere că 20% dintre diabetici sunt de tip I (insulino dependent) cu complicaţii grave şi rapide şi că procentul de 80% din cazuri aparţine diabetului de tip II (insulino independent) care chiar dacă prezintă o simptomatologie mai puţin zgomotoasă, prin complicaţiile cronice ireversibile, scade în medie cu peste zece ani viaţa celui bolnav.

Obezitatea a crescut de asemenea, înregistrându-se o frecvenţă în ţara noastră de 23,6% în mediu rular şi de 27,7% în cel urban.

Un rol nu mai puţin important în creşterea rapidă a incidenței bolilor cardiovasculare îl deţin dislipidemiile, cu o frecvenţă de 14%. Rolul alimentaţiei în geneza aterosclerozei, care prin complicaţiile sale vasculare (infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale etc.), ocupă primul loc în mortalitatea generală a fost dovedit de studii, care au arătat că între nivelul hipercolesterolemiei şi frecvenţa afecţiunilor cardiovasculare există o relaţie directă. Aceasta relație directa se poate rezuma la simpla comparare procentuală: pentru fiecare reducere cu 1% a colesterolemiei scade riscul bolilor cardiovasculare cu 2%. Legătura dintre hipercolesterolemie şi hiperlipoproteinemie este de asemenea cunoscută.
La fel de impresionante sunt relaţiile dintre alimentaţie şi cancer. Regimurile bogate în hidraţi de carbon, grăsimi şi sărace în vegetale, vitamine şi unele săruri minerale favorizează cancerul de stomac. Laptele, fructele, vegetalele şi vitamina C au efect protector.

Cancerul de colon, întâlnit în occident cu o frecvenţă de 20 de ori mai mare decât în ţara noastră, se datorează regimului sărac în fibre (cereale). Cancerele de colon, de sân, prostată, uter şi ovar, apar după consumul exagerat de grăsimi, proteine animale, zahăr şi reducerea fibrelor şi a unor glucide. Regimul hipercaloric, sedentarismul şi excesul de grăsimi saturate cresc frecvenţa cancerului mamar. Excesul de cafea favorizează cancerul de vezică, pancreas şi colon. Cu efect anticancerigen acţionează vitamina E, C şi beta-carotenul.

Lasă un comentariu

error: Conținut protejat !!