Dacă te simți obosit/ obosită și nu cunoști motivul mergi la medic. Oboseala are numeroase cauze pe lângă anemie, dar este și unul din motivele pentru care medicul recomandă efectuarea unui set complet de analize. Unele persoane află că au hemoglobina și hematocritul cu valori scăzute, când își fac analize de rutină, ceea ce înseamnă anemie.
Anemia feriprivă sau carența de fier este o afecțiune hematologică care apare, așa cum îi spune și numele, în momentul în care ai deficit de fier. Organismul are nevoie de fier pentru producerea de hemoglobină, proteină care ajută celulele roșii din sânge (eritrocite) să transporte oxigenul prin corp.
Fierul nu este produs în organism, și la fel ca în cazul tuturor mineralelor utilizate în organism, sursa externă, printr-o alimentație corecta, este vitală. Din alimente este absorbit prin celulele care se regăsesc la nivelul tractului gastrointestinal. Organismul nu reține decât o cantitate foarte mică de fier ingerat, din hrană. Odată absorbit, el este eliberat în sânge, unde o proteină numită transferină se atașează de el și îl transmite către ficat. Fierul este stocat în ficat sub formă de feritină și eliberat în cantități suficiente pentru a produce noi celule roșii în măduvă. Când celulele roșii nu mai pot funcționa (120 de zile de activitate în sistemul circulator), ele sunt reabsorbite de splină. Fierul din aceste celule uzate poate fi reciclat de organism.
În cazul anemiei se vor identifica întotdeauna cauzele. Acestea sunt diverse: de la o alimentație săracă în fier (este motivul pentru care medicii interzic alimentarea cu lapte de vacă, sărac în fier, la copiii cu vârsta sub un an, dar și motiv de anemie la adulții cu alimentație în extreme: carnivori sau vegetarieni), pierderi de sânge constant și în cantități de obicei mici, dar pe care organnismul nu reușește să le compenseze în totalitate (aici este de punctat ciclul menstrual abundent la femei!) sau diverse boli (gastrite, ulcer, tumori de tub digestiv etc.).
În termeni medicali, anemia reprezintă scăderea cantității de hemoglobină din interiorul eritrocitelor, adică valori sub limita inferioară normală de 12 g/dl la femei și sub 13 g/dl la bărbați (acestea sunt limite teoretice, fiecare laborator precizeaza pe buletinul de analize intervalul normal, funcție de metoda de lucru folosită). Anemia poate fi o manifestare a unor afecțiuni subiacente, ascunse, care necesită investigații suplimentare pentru stabilirea unui diagnostic corect, și care să permită inițierea unui tratament țintit cauzei.
Anemia poate fi temporară sau pe termen lung și poate varia de la ușoară la moderată sau chiar severă, grade stabilite în funcție de valoarea hemoglobinei.
Semnele și simptomele anemiei variază în funcție de cauza care a declanșat-o, dar în general sunt polimorfe, motiv pentru care analizele de laborator au mare valoare diagnostică. Inițial, anemia poate fi atât de silențioasă încât sî nu o observi. Simtomele se agravează pe măsură ce anemia se agravează. Când acestea apar, ar putea sa includă: oboseală, slăbiciune, piele palidă, aritmie (palpitații), dificultăți în respirație, amețeală sau senzația de confuzie, durere în piept, mâini și picioare reci, cefalee, păr și unghii friabile, ragade (răni) la nivelul comisurilor bucale, iritabilitate etc.
