Vasile Vlașin, Părinți SALVATORI: Dacă ai un microbuz, vino și ajută-ne! Dacă dorești să contribui cu motorină, avem mare nevoie! - Ziarul de Maramures

Vasile Vlașin, Părinți SALVATORI: Dacă ai un microbuz, vino și ajută-ne! Dacă dorești să contribui cu motorină, avem mare nevoie!

Consumăm zilnic mii de litri de motorină cu autocarele și microbuzele cu care transportăm refugiații

Vasile Vlașin, Părinți Salvatori: ”Se spunea anul trecut că pandemia a împărțit lumea în două și a scos la suprafață fie ce era mai rău, fie ce era mai bun în oameni. Așa credeam și eu. M-am înșelat. Abia acum se întâmplă asta…

Când îi aud pe unii că „dacă eram noi în locul lor, ei tot așa ar fi sărit să ne ajute?”, îmi vine în gând un singur răspuns: Chiar ai vrea să fii în locul lor? Pe mine nu mă interesează motivele și mecanismele războiului. Nu am simpatii față de diverși lideri politici. Mă interesează doar privirile oamenilor care fug de iadul războiului. Dacă te mai ispitesc vreodată gânduri…că războiul…, că unii au limuzine scumpe, că alții au nu știu ce… Așa o fi. Poate că ai dreptate. Daaaar…Vino să-i privești în ochi pe acești oameni! Să te uiți în ochii copiilor lor… Și apoi mai vorbim…Între timp, cei care ați înțeles că OMENIA e tot ce ar trebui să iasă dintr-un OM, vino alături de noi! Ca voluntar, aici, în mijlocul valului sau de la distanță. Cum poți, tu!

Dacă ai un microbuz, vino și ajută-ne!

Dacă ești șofer de autocar, cu atestat și card tahograf, avem mare-mare nevoie. Șoferii pe care îi avem nu mai fac față oboselii și programului legal de conducere.

Dacă dorești să contribui cu unu sau mai mulți litri de motorină, avem mare nevoie! Chiar dacă vii cu ea în canistră, chiar dacă dorești să o plătești de la distanță, oricum e bine-primit. Consumăm zilnic mii de litri de motorină cu autocarele și microbuzele cu care transportăm refugiații spre București, Budapesta și alte țări din Europa.

Toate modalitățile de a ajuta de la distanță le găsiți aici: https://parintisalvatori.ro/cauze/uniti-pentru-copiii-din-ucraina/?fbclid=IwAR37S6743EkpNBIsjBW6D1Rx6b0U4eLeP70My9YV565dBfPZJn-qH-2qSQw

Fiecare zi e diferită, cu o poveste diferită

Vasile Vlașin, fondatorul Asociației Părinți Salvatori se află în PTF Sighetu Marmației de la începutul invaziei rusești asupra Ucrainei. Acesta muncește necontenit pentru întrajutorarea refugiaților. Fiecare zi este diferită, cu o poveste diferită de-a dreptul impresionantă. Băimăreanul nu-și dorește altceva decât să ajute. Să ajute oamenii care au rămas fără adăpost. Oamenii care și-au lăsat geamantanele pe peronul gării din Kiev și au trecut granița cu câteva lucruri puse într-o pungă de un leu.

Vasile Vlașin, Părinți Salvatori: ”Îmi era cunoscut citatul acesta din Biblie: „Să nu daţi uitării primirea de oaspeţi, căci unii, prin ea, au găzduit, fără să știe, pe îngeri.” Alaltăieri seara târziu, am fost chemat la cortul de triaj al ISU Maramureș pentru că a sosit un nou grup de refugiați, studenți din Asia Centrală. Printre ei, pe o bancă, un cuplu de octogenari. Obosiți. Speriați. Cum sunt toți care sosesc la noi. Însă am văzut pe loc că oamenii aceștia sunt altfel. Mi-au spus că ei ar dori să rămână în România până la terminarea războiului, așa că în mintea mea am început să caut soluții pentru un nou cuplu de octogenari (82 si 85 de ani). L-am sunat imediat pe verișorul meu să vină în vama Sighetu-Marmatiei, iar pe ei i-am luat din cort și am mers la singura cafenea din vamă. Din vorbă în vorbă, i-am întrebat ce făceau înainte de război, ce meserii au avut, daca au familie… Doamna fusese cercetător în fizică nucleară, iar domnul este Academician, membru al mai multor Academii de Științe Medicale din lume, distins cu multiple Ordine ale statului ucrainean, chirurg-oncolog. Au venit împreună cu grupul de studenți pentru că în gara din Kiev a fost recunoscut „de la televizor” de către studenți și aceștia i-au asigurat că se vor ține împreună și vor avea grijă de ei, orice-ar fi. Aproape de miezul nopții au ajuns cu bine la locul care le va fi „acasă” până la sfârșitul războiului, iar ieri am fugit până la Vișeu de Sus ca să îi vizitez, împreună cu o jurnalistă din Italia, care dorea să le cunoască povestea. M-au așteptat îmbrăcați elegant, de gală, am râs mult și nu m-au lăsat să plec până nu le-am promis că merg la ei în vizită la Kie. Poveștile pe care le trăiesc zi de zi îmi oferă șansa de a deveni mai bogat decât mi-am imaginat că pot fi vreodată…Zic „povești”…O altă bunică, din Solovtyno, pe care o găzduiesc încă din prima zi de război, mi-a spus că „pentru nepoții noștri, ceea ce trăim noi acum va fi poveste. Pentru noi însă este o imensă dramă!”

Nu uitați că maramureșenii voluntari care sunt deja acolo au nevoie de întăriri, la frontiera care rupe Maramureșul în două, la Sighetu-Marmației.

VASILE VLAȘIN:
➡️ Avem nevoie de voluntari.
➡️ Avem nevoie de microbuze cu sau fără șofer.
➡️ Avem nevoie de autocare cu șofer.
➡️ Avem nevoie de motorină pentru a alimenta mașinile cu care scoatem oameni din iadul războiului.

FOTO-Vasile Vlașin FB

Lasă un comentariu

error: Conținut protejat !!