Customize Consent Preferences

We use cookies to help you navigate efficiently and perform certain functions. You will find detailed information about all cookies under each consent category below.

The cookies that are categorized as "Necessary" are stored on your browser as they are essential for enabling the basic functionalities of the site. ... 

Always Active

Necessary cookies are required to enable the basic features of this site, such as providing secure log-in or adjusting your consent preferences. These cookies do not store any personally identifiable data.

No cookies to display.

Functional cookies help perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collecting feedback, and other third-party features.

No cookies to display.

Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics such as the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.

No cookies to display.

Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.

No cookies to display.

Advertisement cookies are used to provide visitors with customized advertisements based on the pages you visited previously and to analyze the effectiveness of the ad campaigns.

No cookies to display.

Fosilele unei balene denumită Ihtiozaur, descoperită în vârfurile a trei munţi din Alpii Elveţieni - Ziarul de Maramures

Fosilele unei balene denumită Ihtiozaur, descoperită în vârfurile a trei munţi din Alpii Elveţieni

Fosilele uneia dintre cele mai mari vieţuitoare care au înotat vreodată în oceanele Terrei – o reptilă de mărimea unei balene, denumită Ihtiozaur – au fost descoperite într-o regiune complet neaşteptată, în vârfurile a trei munţi din Alpii Elveţieni, la peste 2.740 de metri deasupra nivelului mării, informează Reuters și Agerpres.

Oamenii de ştiinţă au descris fosila unei coaste şi cea a unei vertebre provenind de la două exemplare de Ihtiozaur: unul lung de 21 de metri, celălalt de 15 metri. Ei au descoperit şi o fosilă provenind de la al treilea exemplar, cel mai mare dinte cunoscut de Ihtiozaur, cu diametrul de şase centimetri şi o lungime estimată de 15 cm, sugerând astfel că provenea de la un prădător înfricoşător.

Fosilele, datând din urmă cu aproximativ 205 milioane de ani, spre sfârşitul Triasicului, i-au făcut pe cercetători să afirme că cele trei exemplare erau unii dintre cei mai mari Ihtiozauri care au trăit în oceanele terestre într-o perioadă în care dinozaurii începeau să domine viaţa de pe uscat.

„Acel dinte este deosebit de interesant, pentru că el ar putea – fiind totuşi improbabil – să provină de la cel mai mare animal care a trăit vreodată pe Pământ”, a declarat paleontologul Martin Sander de la Universitatea din Bonn, coordonatorul acestui studiu ce a fost publicat în Journal of Vertebrate Paleontology.

Dintele a fost găsit în vârful muntelui Chrachenhorn, situat în apropiere de Davos. Bazându-se pe faptul că un Ihtiozaur cu lungimea de 18 metri, ce a fost descris anul trecut de oamenii de ştiinţă, avea un dinte cu diametrul de doi centimetri, Martin Sander a afirmat că „dintele cu diametrul de şase centimetri ar putea proveni de la un animal cu lungimea de 54 de metri”.

Poate că acel exemplar nu era chiar atât de mare, dar era totuşi unul cu dimensiuni formidabile, probabil cât un caşalot, un calmar gigantic sau un peşte foarte mare. Altor ihtiozauri gigantici le lipseau aparent dinţii şi se hrăneau cu peşti mici şi calmari, aspirându-i în cavităţile lor bucale.

Ihtiozaurii gigantici – cele mai mari reptile marine cunoscute – aveau corpuri alungite şi cranii relativ mici.

Fosilele au fost găsite în anii 1970 şi 1980 în trei situri din estul Alpilor Elveţieni, a precizat coautorul studiului, Heinz Furrer, fost curator la Institutul şi Muzeul de Paleontologie din cadrul Universităţii din Zurich, care le-a descoperit la acea vreme alături de mai mulţi studenţi de la Facultatea de Geologie. Fosilele au fost descrise şi catalogate recent, pentru prima dată, din punct de vedere ştiinţific.

Inexorabila mişcare a uriaşei plăci care reprezintă scoarţa Pământului, într-un proces denumit tectonica plăcilor terestre, explică felul în care fosilele depuse pe un fost fund de mare ajung să fie descoperite în vârful unor munţi. Rămăşiţele descoperite sunt însă incomplete şi nu pot contribui la stabilirea cu exactitate a speciilor aparţinătoare, însă ele provin cel mai probabil de la o familie de Ihtiozauri, denumită Shastasauridae. Această familie include cel mai mare Ihtiozaur cunoscut vreodată: Shastasaurus. Fosilele unui astfel de exemplar, găsite în Canada, sugerează că acesta avea o lungime de 21 de metri.

Unii oameni de ştiinţă au propus lungimi mai mari pentru Ihtiozauri, bazându-se pe fosile parţiale.

Până acum, cercetătorii nu au găsit fosile de Ihtiozauri gigantici care să fi trăit spre sfârşitul Triasicului. Se pare că Ihtiozaurii au dispărut în urma unei extincţii în masă la sfârşitul Triasicului, în urmă cu aproximativ 201 milioane de ani – şi nicio altă vieţuitoare marină nu a mai atins din nou dimensiuni atât de mari, până la apariţia balenelor în urmă cu 3 milioane de ani. Ihtiozauri mai mici au trăit până în urmă cu 90 de milioane de ani.

„Au existat trei grupuri de animale în istoria vieţii de pe Terra care erau cu adevărat gigantice: Ihtiozaurii din Triasic, care au apărut primii şi urmele lor au rămas aproape ca nişte fantome; dinozaurii sauropozi cu gât lung, care trăiau pe uscat; şi balenele din zilele noastre”, a declarat Martin Sander.

Balena albastră din zilele noastre, care atinge lungimi de până la 30 de metri, a fost considerată cea mai mare vieţuitoare care a trăit vreodată pe Pământ. Martin Sander consideră însă că studiile viitoare despre Ihtiozaurii gigantici din Triasic ar putea să pună sub semnul întrebării această concluzie.

Lasă un comentariu

error: Conținut protejat !!