Într-un cimitir datând din Epoca Fierului, de pe teritoriul Suediei de azi, au fost descoperite rămăşiţele a doi războinici care au murit în cursul secolului VII d.Hr şi au fost îngropaţi în corăbii, conform tradiţiei nordice, pe perne moi, umplute cu pene, pentru a se bucura de tot confortul în călătoria spre tărâmul morţilor, a transmis Live Science, notează Agerpres.
Necropola de la Valsgärde, Uppsala, în apropiere de coasta de sud-est a Suediei, conţine 15 morminte-corăbii ce datează din perioada dintre secolul III î.Hr şi secolul XII d.Hr.
Arheologii au studiat recent două dintre morminte, unde au descoperit un neobişnuit aranjament din pene pentru confortul războinicilor îngropaţi acolo. Cele două morminte sunt cunoscute drept Valsgärde 7 şi Valsgärde 8 şi ambele conţin „corăbii bogat echipate”, poziţionate cu pupa spre râul Fyrisan, ca şi când ar fi gata să navigheze din nou, purtându-i pe războinicii îngropaţi acolo spre lumea de dincolo. Pernele de pe corăbii au o vechime de aproximativ 1.400 de ani şi sunt cele mai vechi astfel de artefacte descoperite vreodată în Scandinavia, conform unui nou studiu.
Penele delicate se degradează rapid şi în consecinţă apar foarte rar documentate în descoperirile arheologice, însă nivelul de conservare excepţional al acestor două morminte le-a permis arheologilor să extragă şi să examineze aceste pene. Analiza a dus la identificarea păsărilor de la care provin aceste pene, conform studiului publicat în numărul pe aprilie al revistei Journal of Archaeological Science: Reports.
Lângă rămăşiţele celor doi războinici, aşezaţi pe perne umplute cu pene şi acoperiţi cu scuturi, au fost descoperite coifuri, săbii şi cuţite. În mormintele-corăbii au fost descoperite şi unelte pentru vânătoare şi pregătirea hranei, conform coordonatorului noului studiu, Birgitta Berglund, profesor emerit de arheologie la Muzeul Universităţii Norvegiene pentru Ştiinţă şi Tehnologie (NTNU Museum) din Trondheim, Norvegia.
Oasele de cai şi de păsări descoperite în cele două morminte atestă la rândul lor rangul înalt al celor doi războinici îngropaţi acolo. O particularitate este identificarea rămăşiţelor decapitate ale unei bufniţe de talie mare (Bubo bubo). Decapitarea păsării a fost probabil un gest ritual. De asemenea, penele folosite pentru umplerea pernelor pe care se odihnesc războinicii provin de la păsări alese special pentru semnificaţia lor simbolică, susţin arheologii.
Pentru a identifica penele, arheologii au cules opt mostre din mormântul Valsgärde 7 şi respectiv trei din Valsgärde 8. Ei au ajuns la concluzia că penele folosite sunt majoritatea de raţă şi de gâscă, dar au fost folosite şi pene de găină, pene ale unor păsări cântătoare şi ale unor păsări de pradă.
Conform folclorului nordic, penele aveau o semnificaţie specială în ritualurile funerare, explică Birgitta Berglund. Majoritatea menţiunilor despre aceste tradiţii datează din secolul XVIII sau chiar de mai târziu, însă aceste ritualuri îşi pierd urma în negura vremurilor. Spre exemplu, penele de bufniţă sau ale altor păsări de pradă erau asociate cu prelungirea luptei împotriva morţii. În unele părţi din Scandinavia, „penele de gâscă erau considerate că ajută sufletul să părăsească corpul”, conform lui Berglund.
