Senatorul AUR Maramures, Costache Chertif, a sustinut la tribuna Senatului României o declaratie politică referitoare la faptul că România nu poate transforma în simboluri naționale personalități controversate și proiecte politice străine.
În opinia senatorului Costache Chertif, apar deconturile pentru votarea și sprijinirea de către UDMR a guvernului Luca Niculescu: adoptarea tacită în Senat a instituirii anului 2027 ca ”Anul Kós Károly”.
”Ascultați până la capăt ce vor să facă din banii noștri: să consacre în mod oficial o personalitate de-a lor, care a promovat intens ideea autonomiei maghiare în România! Condamn această tentativă, dar și faptul că președintele Senatului, Mircea Abrudean, mi-a refuzat intervenția procedurală menită a introduce proiectului pe agenda dezbaterilor”, a explicat parlamentarul AUR.
Redam mai jos, fragmente din declaratia politică sustinută la tribună de senatorul Costache Chertif.
Ceea ce s-a întâmplat luni, 2 noiembrie, în plenul Senatului, în legătură cu proiectul de lege L565/2026 privind instituirea anului 2027 ca „Anul Kós Károly” reprezintă un episod regretabil, atât din perspectiva respectării procedurilor parlamentare, cât și din perspectiva responsabilității pe care o avem față de istoria, suveranitatea și demnitatea statului român.
Senatul României a permis adoptarea tacită a acestui proiect, fără o dezbatere parlamentară reală, fără ca argumentele și obiecțiile față de o asemenea inițiativă să poată fi prezentate și analizate în plen. Am solicitat să iau cuvântul pentru introducerea proiectului pe agenda dezbaterilor, însă președintele Senatului, domnul Mircea Abrudean, a refuzat să îmi acorde posibilitatea de a susține această intervenție procedurală.
Protestez ferm față de această manieră de conducere a lucrărilor parlamentare. Regulamentul Senatului nu poate fi aplicat selectiv, în funcție de conveniențe politice sau de sensibilitățile unor grupuri parlamentare. Senatul nu este o instituție în care subiectele incomode trebuie ascunse prin proceduri și nici o tribună rezervată exclusiv inițiativelor asupra cărora există un consens politic prestabilit.
Problema este însă mult mai profundă decât un incident procedural. Proiectul inițiat de UDMR nu propune doar comemorarea unui arhitect, scriitor sau om de cultură. El solicită consacrarea oficială, la nivelul statului român, a unei personalități cu o biografie politică profund controversată, ale cărei opțiuni și manifestări publice sunt legate de momente dramatice din istoria Transilvaniei și a României.
Și mai există un motiv pentru care această inițiativă nu poate fi privită ca un simplu demers cultural: legătura simbolică și politică dintre numele Kós Károly și programul de intervenție economică al guvernului ungar lansat în 2017, sub aceeași denumire.
Așa-numitul „Plan Kós Károly”, conceput pentru o intervenție economică și instituțională în comunitățile maghiare din 17 județe ale României, a fost elaborat și promovat fără un cadru bilateral transparent, fără implicarea efectivă a autorităților române în conceperea sa și cu parteneriate care au ocolit instituțiile statului român.
Documentul urmărește obiective economice și politice pe termen mediu și lung pe teritoriul României, Ungaria încercând să preia indirect atribuții ale statului român și să construiască o identitate națională pe un teritoriu care depășește granițele sale.
Ungaria își proiectează nestingherit asupra României strategii economice, instituționale și identitare, în afara unui dialog transparent cu autoritățile române și cu respectarea suveranității de stat.
Nu acceptăm ca Parlamentul României să fie transformat într-un instrument de legitimare simbolică a unor proiecte politice care divizează societatea și alimentează neîncrederea între cetățenii țării noastre.
Declaratia politică poate fi urmărită integral jos, in video!
