Cel mai vechi exemplar cunoscut de ciupercă terestră ar putea fi o microfosilă cu vârsta estimată la 635 de milioane de ani, descoperită într-o peşteră din sudul Chinei, transmite luni Live Science, care citează un articol publicat pe 28 ianuarie în revista Nature Communications, relatează Agerpres.

Prea mică pentru a fi văzută cu ochiul liber, această descoperire remarcabilă împinge înapoi ceea ce se cunoaşte despre apariţia fungilor tereştri cu aproape 240 de milioane de ani, până în perioada aşa-numitului „Pământ bulgăre de zăpadă” – o glaciaţiune care a durat din urmă cu 750 de milioane de ani până în urmă cu aproximativ 580 de milioane de ani.

Conform oamenilor de ştiinţă, existenţa fungilor tereştri ar fi contribuit la ieşirea din glaciaţiune şi la apariţia unor ecosisteme variate, în care au putut evolua diferite forme de viaţă. Prin sinteza mineralelor şi a materiei organice din sol şi prin reciclarea nutrienţilor din atmosferă şi din apa oceanelor, ciupercile străvechi au îndeplinit un rol important în ceea ce priveşte modificarea geochimiei terestre, generând condiţii de mediu mai propice, în care au putut să apară şi să se dezvolte plantele şi animalele.

Oamenii de ştiinţă au descoperit un fragment din reţeaua de filamente fosilizate caracteristice organismelor fungice în roci sedimentare extrase din peştera Doushantuo din provincia chineză Guizhou, datând din perioada Ediacaran (aproximativ 635 de milioane de ani în urmă până acum 541 de milioane de ani). Identificarea rocilor care pot conţine fosile microscopice necesită atât cunoştinţe temeinice, cât şi noroc, conform lui Shuhai Xiao, co-autor al studiului despre această descoperire. Shuhai Xiao este profesor de ştiinţe ale Pământului la Virginia Tech College of Science (VT) din Blacksburgh, Virginia (SUA).

„Desigur că este vorba despre noroc, dar este vorba şi despre experienţă şi aşteptări. Cei care au lucrat cu microfosile ştiu la ce tipuri de roci să se uite”, a declarat Xiao pentru Live Science. Spre exemplu, rocile trebuie să aibă o granulaţie fină, pentru că aceste fosile sunt foarte mici. Culoarea poate oferi, de asemenea, indicii. Carbonul organic din microfosile poate să facă rocile care conţin astfel de rămăşiţe organice să fie mai închise la culoare decât rocile care nu conţin fosile.

„Însă, evident că ne putem înşela. De cele mai multe ori, atunci când tăiem o piatră nu găsim nimic. Există poate o rată de succes de 10%”, a mai susţinut cercetătorul chinez.

Pentru a descoperi astfel de fosile, autorii studiului au tăiat „felii” de rocă suficient de subţiri pentru a putea fi penetrate de lumină (cu grosimea de 50 de micrometri). Apoi, după studierea lor cu un microscop puternic, cercetătorii au descoperit filamente cu grosimea de 10 ori mai mică decât cea a firului de păr. Sub microscop, urmele de carbon organic din fosile sunt mai întunecate decât roca din jur.

Cercetătorii au descoperit că aceste filamente subţiri, ramificate în interiorul rocii, sunt de origine biologică şi nu minerală. Deşi unele specii de bacterii pot produce astfel de filamente, cele mai apropiate filamente analoage sunt cele de natură fungică, iar unele formaţiuni sferice din cadrul acestei fosile „pot fi interpretate drept spori fungici”, ceea ce sprijină ipoteza că aceste microorganisme reprezintă un tip de ciupercă, mai susţin autorii studiului.

Dovezile fosile ale existenţei celor mai vechi microorganisme terestre sunt extraordinar de rare. Cea mai veche dovadă a unor fungi marini, descrişi în 2019 după ce au fost descoperiţi în roci din Canada, datează din urmă cu aproximativ 1 miliard de ani. Cea mai veche pădure cunoscută, descrisă în 2020 pornind de la o serie de rădăcini fosilizate descoperite în statul New York, are vârsta de 386 de milioane de ani. Cel mai vechi animal cunoscut, o creatură bizară, de formă ovoidă denumită Dickinsonia, are aproximativ 558 de milioane de ani vechime (fosile mai vechi, despre care se credea că ar fi de origine animală, au fost recatalogate drept alge, conform unui studiu publicat de Live Science în decembrie 2020).

Structuri fosilizate descoperite în Canada şi care ar putea proveni de la colonii de microbi ce au trăit în urmă cu 3,77 de miliarde – 4,29 miliarde de ani, reprezintă unele dintre cele mai vechi exemple de viaţă cunoscute. Alte structuri, conservate în roci din Groenlanda, au de asemenea origini microbiene şi o vechime estimată la 3,7 miliarde de ani.

Iniţial, oamenii de ştiinţă au corelat ciupercile terestre cu apariţia primelor plante, pornind de la fosilele vechi de aproximativ 410 de milioane de ani descoperite la Rhynie, în Scoţia, în care plante şi fungi sunt conservate laolaltă. În acele fosile, „plantele şi fungii stabiliseră deja un tip de relaţie ecologică”, conform profesorului Xiao.

Au fost găsite însă şi fosile ale unor ciuperci care au o vechime mai mare decât cele mai vechi plante fosilizate descoperite vreodată, fapt care i-a făcut pe cercetători să ia în discuţie ipoteza potrivit căreia ciupercile ar fi apărut înaintea plantelor, în urmă cu aproximativ 450 de milioane de ani, „iar acum (după această descoperire) putem extinde înapoi în timp apariţia fungilor până acum 635 de milioane de ani”, a adăugat profesorul Xiao.