Fosilele unor peşti vechi de 440 de milioane de ani, descoperite în China, permit „acoperirea unora dintre lacunele principale” referitoare la felul în care peştii au evoluat şi au contribuit la apariţia speciei umane, au anunţat săptămâna trecută cercetătorii din această ţară, informează AFP și Agerpres.
Oamenii de ştiinţă asiatici au descoperit în 2019 mai multe fosile în provincia Guizhou din sud-vestul ţării şi în municipalitatea Chongqing, situată în aceeaşi zonă a Chinei. Descoperirile lor „permit stabilirea faptului că numeroase structuri din corpul uman provin de la foşti peşti, dintre care unii au trăit în urmă cu 440 de milioane de ani”, au declarat cercetătorii de la Institutul de Paleontologie a Vertebratelor şi de Paleoantropologie (IVPP) din cadrul Academiei chineze de ştiinţe.
Dezvăluite în articole publicate miercuri în revista ştiinţifică Nature, aceste descoperiri permit „acoperirea unora dintre lacunele importante din evoluţia ‘de la peşte la om'”, au subliniat autorii studiului. Situl din Chongqing conţinea fosilele unui peşte din familia Acanthodii. Acea specie de peşti, echipaţi cu o armură osoasă în jurul înotătoarelor, este considerată strămoşul vieţuitoarelor actuale care sunt înzestrate cu un maxilar şi o coloană vertebrală – inclusiv omul.
În 2013, oamenii de ştiinţă au descoperit în China fosila unui peşte vechi de 419 milioane de ani. După părerea lor, acea descoperire a permis respingerea unei teorii îndelung acceptate, potrivit căreia peştii moderni cu schelet osos (osteihtieni) au evoluat de la un peşte care semăna cu un rechin şi era echipat cu o armătură formată dintr-un cartilagiu. Fosilele speciei nou descoperite în China, denumită Fanjingshania, sunt mai vechi însă cu aproximativ 15 milioane de ani decât acea fosilă ce datează din urmă cu 419 milioane de ani, potrivit studiului publicat miercuri.
„Este vorba despre cel mai vechi peşte cu maxilar a cărui anatomie este cunoscută”, a declarat în faţa reprezentanţilor presei Zhu Min, membru al IVPP şi coordonatorul echipei de cercetători chinezi.
„Aceste date noi ne-au permis (…) să obţinem informaţii preţioase despre etapele evoluţiei care au dus la originea unor importante adaptări ale vertebratelor, precum maxilarele şi sistemele senzoriale”, a adăugat el.
De asemenea, fosilele din Chengqing sunt singurele din lume ce datează de aproape 440 de milioane de ani şi care „au conservat în întregime peşti cu maxilare, de la cap şi până la coadă”, oferind astfel o perspectivă rară asupra unei perioade supranumite „zorii peştilor”, potrivit IVPP.
„Este o descoperire incredibilă în domeniul fosilelor”, a declarat John Long, fostul preşedinte al Societăţii de paleontologie a vertebratelor, cu sediul în Statele Unite.
„Ea pune sub semnul întrebării aproape tot ce ştiam despre istoria timpurie a evoluţiei animalelor înzestrate cu maxilare”, a adăugat John Long.
