O cochilie cu o vechime de 18.000 de ani, descoperită în Pirineii francezi, este considerată unul dintre cele mai vechi instrumente muzicale descoperite până în prezent, potrivit unui articol publicat miercuri în jurnalul Science Advances, citat de DPA şi AFP, titrate de Agerpres.
Cochilia, care aparţine speciei de melci de mare Charonia tritonis („Trompeta lui Triton”) şi măsoară 31 de centimetri înălţime, până la 18 centimetri în diametru şi până la 0,8 centimetri grosime, a fost descoperită în peştera Marsoulas în anul 1931, însă ulterior a căzut în uitare, potrivit autorilor articolului.
La reexaminarea cochiliei, oamenii de ştiinţă de la Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică (CNRS) din Franţa au identificat dovezi conform căreia obiectul a fost adaptat pentru a fi folosit pe post de instrument muzical. Vârful cochiliei lipseşte, rezultând un orificiu cu un diametru de 3,5 centimetri. Potrivit cercetătorilor, gaura ar fi fost realizată intenţionat mai degrabă decât accidental, deoarece vârful este cea mai dură parte a cochiliei.
Cochilia a fost apoi utilizată pentru a emite sunete muzicale. Instrumentiştii care au suflat în ea au reuşit să producă notele do, do diez şi re.
„Este prima dată când auzim sunetul acestei cochilii de la acea vreme”, a explicat arheoloaga Carole Fritz, unul dintre semnatarii articolului.
Această experienţă „face posibilă îmbogăţirea paletei muzicale pe care ne-o putem imagina pentru popoarele, culturile, care au trăit acolo în urmă cu 18.000 de ani”, a afirmat la rândul său directorul Muzeului din Toulouse, Francis Duranthon, cosemnatar al articolului ştiinţific. Cochilia are, de asemenea, diverse incizii interne vizibile prin orificiu şi a fost colorată cu pigment roşu, ceea ce indică faptul că ar fi putut fi un obiect simbolic.
Cercetătorii cred că această cochilie ar fi putut fi folosită pentru ritualuri sau ceremonii, aşa cum se întâmplă şi astăzi în unele culturi polineziene sau sud-americane. Cu un sunet puternic – echivalent în decibeli cu cel al unui tren de metrou – oamenii din Magdalenian ar fi putut folosi această cochilie ca instrument de comunicare.
„Intensitatea produsă este incredibilă”, explică coautorul studiului, Philippe Walter, directorul laboratorului de arheologie moleculară şi structurală de la Universitatea Sorbona din Paris.
Walter este convins că acesta poate produce multe alte note, însă susţine că prin această cercetare nu se va putea afla însă ce muzică ascultau locuitorii din Magdalenian. Oamenii de ştiinţă au declarat că vor continua să analizeze cochilia cu ajutorul modelelor 3D, deoarece suspectează că la un moment dat acesteia i-ar fi fost ataşat un muştiuc.
Peştera Marsoulas este situată în munţii Pirinei şi conţine mai multe picturi rupestre preistorice, descoperite la sfârşitul secolului al XIX-lea.
