Ulcerul gastric sau duodenal este o boală care impune regimuri alimentare diferite, în funcție de simptome, în funcție de stadiul evolutiv.
În criza dureroasă se recomandă în primele 1-7 zile un regim lactat. Dacă pacientul stă la pat se va alimenta cu 200 ml lapte la 2 ore interval, iar noaptea la 4 ore (până la 2 litri în 24 ore). Dacă laptele nu este tolerat, se diluează cu ceai sau apă alcalină, sau se adaugă o linguriţă cu carbonat de calciu la o cană de lapte, sau se adaugă 5 grame citrat de sodiu la o cană cu lapte. Se combate constipaţia cu o lingură ulei de parafină.
În următoarele 7 zile, se pot adăuga treptat în alimentație supe de orez strecurate, griș cu lapte, fulgi de ovăz, ouă moi, frişcă, pireuri de legume sau untdelemn.
În următoarele 3 săptămâni, la regimul de mai sus, se adaugă supe cu perişoare din carne sau peşte, fierte în aburi, supe de cereale, pâine albă uscată. Din săptămâna a doua se adaugă cartofi piureu, făinoase fierte, supe de zarzavat, trecute prin sită, unele prăjituri (pandişpan, ecleruri, biscuiţi). Carnea de pasăre, viţel, vită, fiartă şi tocată se consumă în cantitate redusă şi se introduce în alimentație progresiv.
Nu se permite nimic altceva şi în special: alcool, cafea, ape minerale, tutun.
În perioada de linişte (nedureroasă) sunt interzise alcool, tutun, cafea, ceai tare, lapte bătut, iaurt, chefir, lapte acidulat, brânzeturi fermentate, ouă tari, maionează, peşte gras (morun, nisetru, somn, cegă), peşte conservat, sardele, icre, carne de porc grasă sau vânat, mezeluri grase (excepţie şunca presată), conserve nedietetice, slănină, untură, supe de carne, ciorbe grase, carne conservată (mezeluri, cârnaţi, afumături), zarzavaturi crude tari (salată verde, gogoşari, varză, castraveţi, usturoi, ceapă, ridichi, morcovi, sfeclă, ţelină), legume uscate (fasole bob, mazăre, linte), ciuperci, condimente (muştar, hrean, piper, boia, ardei, murături), alimente prea sărate sau conservate în sare, fructe crude, fructe bogate în ulei (migdale, alune, nuci), dulciuri ca marmelade, dulceţuri, gemuri, îngheţată, bomboane, prăjituri de cofetărie, siropuri concentrate, alimente pregătite în grăsime, rântaşuri, ceapă prăjită, sosuri, cartofi prăjiţi, alimente prea fierbinţi sau prea reci, ape carbogazoase.
Nu se fumează şi nu se consumă alcool, mai ales în timpul mesei.
O recomandare importantă în cazul celor care suferă de boli digestive este repararea danturii, și masticaţia prelungită. Alimentele trebuie preparate dietetic și consumate în 5-6 mese pe zi, la ore fixe, în cantitate mică, în linişte și fără grabă. Zarzavaturile vor fi bine fierte, zeama fiind îngroşată cu gris, orez, sau se vor consuma sub formă de piure (exemplu cartofii, morcovii). Se pot folosi chiar zarzavaturi nefierte, trecute prin sită. Legumele verzi trebuie bine fierte, vor fi servite sub formă de piureuri, soteuri, la care se poate adăuga înainte de consumare, undelemn sau puţin unt, alteori budinci sau sufleuri preparate în baia de apă. Carnea se prepară fiartă, înăbuşită sau sub formă de perişoare fierte în aburi. Se serveşte cu garnitură din piureuri de legume verzi, macaroane, griș, orez. Sosurile se prepară cu undelemn crud, niciodată încins.
