Dacă e să privim spre resursele naturale turistice pe care le oferă orașul Baia Sprie și împrejurimile acestuia ne oprim de data aceasta la rezervația fosiliferă Chiuzbaia, Lacul Albastru, Tăul Chendroaiei și Creasta Cocoșului.
Sunt doar câteva repere naturale turistice pe care le poți vizita atunci când te hotărăști să petreci o vacanță la munte, în Maramureș, iar opțiunea ta se oprește la orașul Baia Sprie. Jos îți dăm câteva detalii despre aceste repere.
Rezervația fosiliferă Chiuzbaia
Rezervația fosiliferă Chiuzbaia este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a, rezervație naturală de tip paleontologic, situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al orașului Baia Sprie.
Rezervația este situată pe versantul sudic al vârfului Igniș, între Valea Plopilor și stânca numită Biserica lui Spiridon are o suprafață de 50 Ha.
Rezervația Fosiliferă „Răzvan Givulescu” de la Chiuzbaia, păstrează relictele unor lacuri în a căror maluri diatomice s-au conservat ca într-un autentic ierbar, resturile vegetale ale unei păduri luxuriante, existente în vremea în care omul încă nu își făcuse apariția pe Terra. Flora fosilă din această rezervație cuprinde 55 de familii, 107 genuri și 240 specii. Bogăția de material fosil și specii face ca flora de la Chiuzbaia să nu aibă echivalent în partea central-sud-estică a Europei.
Lacul Albastru
La trei kilometri de Baia Sprie se află Lacul Albastru. Este singurul lac din Europa care îşi schimbă culoarea în funcţie de lumină şi de numărul de oameni care înoată în el.
Lacul Albastru a fost declarat rezervaţie naturală în anul 1977 şi este în custodia Administraţiei Parcului Natural Munţii Maramureşului.
S-a format prin prăbuşirea unei galerii miniere de exploatare de pe filonul Domnişoara în anii 1919 – 1920, unde de-a lungul timpului s-a colectat apă de ploaie. Datorită solubilizării compuşilor sulfuroşi, apa are culoarea verde-albăstrui, uneori cu reflexe de smarald.
Cu o suprafaţă totală de 0,5 hectare şi un contur aproape circular, este situat pe versantul Dealul Minei, partea de sud-vest. Lacul are o adâncime de 4 metri, iar distanţa de la un mal la altul este de 50 metri. În jurul lacului există câteva exemplare de pin care dau un farmec aparte zonei.
Tăul Chendroaiei numit şi Tăul de sub Gutâi
Tăul Chendroaiei numit şi Tăul de sub Gutâi reprezintă “lacurile nivale” (unii îl consideră “lac periglaciar”). Este situat sub Creasta Cocoşului, la 1053 m altitudine, pe versantul nordic al Munţilor Gutâi. Aici găsim două ochiuri de apă de doar 5 pe 10 m respectiv 5 pe 15 m, reminiscenţe ale unui fost lac care era mult mai mare, dar prin colmatare, înmlăştinire, s-a transformat într-un tinov bombat, care are circa 2,7 hectare. Acest tău este alimentat predominant din precipitațiile atmosferice.
Suprafața bombată, sub formă de dom, înalt de cca 4 m, este formată în mare parte din mușchi de tip arctic, pe care s-a instalat pernițe de afin, merișor, afin vânăt și rachițele. În preajma zonei lacustre cu apă liberă, există deci un tinov, o mlaştină oligotrofă, grosimea turbei ajungând la 8 metri. Turbăria are o suprafață de 24.592 mp și adăpostește o serie de elemente floristice nordice rare, unele chiar relicte. Roua cerului (Drosera rotundifolia și Drosera intermedia) – dieta carnivoră a acetsor plante reprezintă adaptarea perfectă la un habitat sărac în nutrienți.
Acest ecosistem unic conține 95% apă, integritatea lui fiind menținută de stratul de plante vii și rădăcini care se împletesc pe suprafața tinovului. Spre deosebire de alte ecosisteme, plantele moarte din tinov nu se descompun. Lipsa oxigenului din formațiunea acvatică neaeristă previne apariția microorganismelor (bacterii și ciuperci) responsabile de procesul de descompunere. În aceste condiții, plantele moarte se turbifică, aglomerându-se în fund sub forma unui zăcământ turbos. Turba formată are o mare importanță științifică conservând plante și animale moarte, el constituie un veritabil laborator pentru studiul diverselor specii.
Rezervația geologică Creasta Cocoșului
Rezervația Creasta Cocoșului este amplasată în Munții Gutâi și a fost declarată arie ocrotită în 1954. Creasta, care dă numele rezervației, reprezintă o colină ascuțită, crenelată, dintr-un vechi crater vulcanic de circa 200 m lungime, aflată la o altitudine medie de 1200 m, cu o orientare spațială aproape verticală, după direcția NV – SE.
Rezervația Creasta Cocoșului, face parte din categoria a-III-a de arii protejate – monumente ale naturii, având ca scop protecția și conservarea unor elemente naturale cu valoare și semnificație ecologică, științifică și peisagistică deosebită.
Creasta Cocoșului este o zonă naturală cu o gamă diversificată de floră și faună, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Stânca în sine este o atracție pentru alpiniști, de asemenea, parapantiștii sunt o prezență constantă pe Creasta Cocoșului, ei beneficiind aici de condiții propice practicării acestui sport.
Info turism: www.baiasprie.ro
