După 1990, a apărut ca instrument de manipulare național…sondajul de opinie, practic o noutate pentru masa de români, recent năvălită în democrație. La acel moment, evident că gradul de pregătire al populaţiei și al neofiţilor dar mai ales de înțelegere a fenomenelor politice și sociale era extrem de scăzut, de la primele sondaje fiind evidentă manipularea premeditată.
Citiți primele sondaje care au fost realizate de presa de partid, ziarul Viitorul și de institutul de sondare al statului, IRSOP, pentru alegerile din 20 mai 1990.
Sondajele de opinie corecte ar trebui să fie extrem de utile pentru a stabili care politici publice sunt prioritare pentru cetățean, care sunt temerile și așteptările lui în raport cu standardul de viață propriu. Dar avem o problemă…cine să finanțeze sondajele corecte? Statul? Nici vorbă pentru că ar scoate la lumină tocmai vulnerabilitățile sale majore și incompetența administrativă. Partidele…? Categoric nu, căci ele plătesc tocmai pentru manipularea grosonală și perversă a adevărului, cum altfel ar fi posibil ca un candidat al Dreptei Unite cu 7% în sondajul coaliției la putere, să apară cu 17%, în cel plătit de Alianță la Baia Mare?
În fapt, prezumtiva corectitudine a unui sondaj este dată de câteva elemente certe, precum: cine a comandat sondajul, pentru cine se realizează el, cine a plătit costurile cercetării respective, ce metoda de sondaj a fost utilizată, cum s-a făcut alegerea grupurilor țintă, dimensiunea lor, perioada de desfăsurare, alegerea eșantioanelor și a repondenților? Ei bine, veți constata că de multe ori sunt citate sondaje care nu există în realitate sau că modul ambiguu de formulare a întrebărilor și falsificarea datelor fac parte din arta manipulării, practicată de băieții deștepți din special consultanților/analiștilor/ jurnaliștilor și sociologilor flămânzi, o faună care se prostituează pentru sume amețitoare.
Cine ar avea căderea leagală să verifice corectitudinea unui sondaj? Parlamentul, Guvernul sau poate Institutul Național de Statistică? Nu, căci unii sunt politicieni iar ceilalți fac parte din clientela politică, directorii și șefii locali ai INSR fiind numiți…cum altfel decât politic. Poate că ar trebui să verifice instituții sau organizații ale Uniunii Europene? Verificarea reală a unui sondaj costă enorm și cine are bani pentru așa ceva, când trebuie date miliarde pentru susținerea unui război ? Unii ar spune că sociatatea civilă prin instrumentele sale.Nu…din păcate și ONG-urile au scăzut în încrederea românilor după ce numeroși lideri ai acestor asociatii ”non-profit”, au devenit obsceni de bogați, moguli imobiliari, angajați în administrației sau candidați în politică. Nu așa este și la Baia Mare? Concluzia…nimeni nu verifică corectitudinea unui sondaj manipulator sau greșit!
Ce să mai creadă românul dacă în fiecare zi, dimineața la prânz și seara, sâmbătă și duminica, de sărbători și în vacanță, pe toate posturile de televiziune apar programe plătite, în care psudo lideri de opinie, politicieni, papagali rujați, dinozauri din politică și vuvuzele căpiate își dau cu părerea sau emit de-a dreptul exprimări axiomatice? Suntem manipulați inducându-ni-se câteva scenarii…că nu se mai poate face nimic totul fiind deja compromis sau aranjat, că opțiunea noastră nu contează decât dacă votăm cum n-i se sugerează sau…dacă votăm o schimbare, nu vom mai avea acces la banii de la Bruxel, miliarde care finanțează programe publice, kilometri de autostradă dar și sustragerea lor de camarila de necrofagi și canibali.
Săptămâna trecută la un interval de două zile am primit două telefoane de pe număr necunoscut…introducerea fiind aceiași…” v-am sunat ca să vă spunem că George Simion și Aur sunt….”. Este clar că cei de la magazinele online, firmele de curierat, platformele de social media sau cele de internet bancking, mi-au ”vandut numărul de telefon”, încâlcând legislația GDPR și normele bunului simț. Reacția corectă este să nu votați partide sau lideri care fură, mint și manipulează doar pentru a accede în zona puterii unde se împarte ciolanul.
Și încă ceva…eu personal nu am încredere în slogane, studii de piață, strategii fantasmagorice, media planuri și advertoriale plătite, lozinci mincinoase, videoclipuri imbecile sau declarații publice lacrimogene. Uitați-vă la om, la privirea, ținuta și vorbele rostite spontan. Cititorii de texte în public sunt păcălici gomflați cu valoare nulă iar vorbitorii cu diareea verbală sunt doar povestași limbuți ce se ascund după cuvinte. Când fiul candidează cu tatăl, finul cu nașul ori soția cu soțul este clar că se pune de o manipulare, ori preluarea hoției ori…poate ascunderea urmelor furtului și corupției din numeroasele mandate.
Nu vă lăsați manipulați ca oile mânate de un cioban analfabet, urmând măgari agramați în lătratul câinilor flămânzi. Dar votați!
„Hoții și mincinoșii ucid indirect, neintenționat și fără altă armă decât limba și răutatea lor.” (AEH Veenman)
Somogyi Attila
